Pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși prăznuiesc Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului, o sărbătoare cu cruce roșie marcată de tradiții și obiceiuri vechi. Potrivit credinței populare, cine nu este vesel în această zi va fi trist tot restul anului.

Sfântul Ioan Botezătorul, fiul preotului Zaharia și al Elisabetei, a dus o viață ascetică în deșert și a început să predice în anul 26, vestind venirea lui Mesia. Activitatea sa culminează cu botezarea lui Iisus în râul Iordan, moment în care are revelația prezenței Duhului Sfânt. Predicile sale, cu un caracter moral și social puternic, au fost orientate spre îndreptarea moravurilor, dreptate și cinste. Criticile aduse regelui Irod Antipa i-au adus în cele din urmă martiriul, fiind decapitat la cererea Irodiadei și a fiicei acesteia, Salomeea.

Tradiții și obiceiuri românești

În dimineața acestei zile, credincioșii sunt îndemnați să se stropească cu agheasmă nouă pentru a fi feriți de boli. Obiceiul “Iordăneala”, întâlnit în anumite regiuni, implică stropirea oamenilor cu agheasmă de către tineri, urmată de urări de bine și o petrecere cu banii primiți.

În această zi, se spune că nu este bine să se stingă candela, pentru a aduce bunăstare familiei. De asemenea, nu se taie alimente cu cuțitul, ci se rup cu mâna, iar consumul de vin roșu este evitat, deoarece amintește de martiriul Sfântului Ioan. În schimb, se consumă vin alb, sfințit la biserică.

Tradiția populară afirmă că după această zi, „se botează gerul” și temperaturile încep să crească treptat. Ziua Sfântului Ioan este un prilej de bucurie și veselie, fiind considerat protectorul pruncilor și un ajutător în vremuri grele.