Ca în fiecare an, creștinii intră în postul Sfintei Marii la data de 1 august. Anul acesta, postul începe într-o zi de marți. Înainte de sărbătoarea Sfintei Marii, credincioșii țin postul Adormirii Maicii Domnului, iar cu o zi înainte, pe 31 iulie, este Lăsata Secului.
Postul Sfintei Marii este unul dintre cele patru posturi care au loc la dată fixă și conform tradiției, îi pregătește pe creștini pentru cele două mari sărbători care au loc în luna august și anume, Schimbarea la față și Adormirea Maicii Domnului.
Postul Sfintei Marii are o durată de două săptămâni și se încheie pe 15 august.
În această perioadă, creștinii trebuie să se abțină de la a consuma produse de origine animală, și de asemenea trebuie să se apropie de Dumnezeu, prin rugăciune, să fie mai buni și mai înțelegători cu cei din jur.
În postul Sf. Marii, în zilele de marți și joi, oamenii trebuie să consume legume fierte, fără untdelemn, iar sâmbăta și duminica este dezlegare la untdelemn și la vin.
Pe parcursul celor două săptămâni, credincioșii se roagă la Maica Domnului și citesc în special Acatistul și Paraclisul Maicii Domnului.
Postul Adormirii Maicii Domnului este considerat mai ușor decât Postul Paștelui, dar mai aspru decât cel Nașterii Domnului și cel al Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
„Acest post îi pregătește pe creștini pentru cele două mari praznice din luna august: Schimbarea la Față (6 august) și Adormirea Maicii Domnului (15 august). Sărbătoarea este precedată de două săptămâni de post aspru, despre care în credința populară se spune că este rupt din Postul Mare. Într-adevăr, atmosfera este una pascală, cu bucurie și speranță, în biserici citindu-se rugăciuni speciale și cântându-se în ajun Prohodul, la fel ca și în Vinerea Mare”, explică părintele Paul Tudorache, de la Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Călărași.
În Postul Adormirii Maicii Domnului creștinii au dezlegare la pește pe 6 august, când are loc sărbătoarea „Schimbarea la față”.
Când și unde s-a stabilit durata postului
Originea acestui post a fost fixată în secolul al V-lea când s-a dezvoltat cultul Maicii Domnului. La început, durata postului Adormirii Maicii Domnului era diferită pentru creștini, cei din Antiohia posteau o zi, pe 6 august, în vreme ce la Ierusalim acest post ținea opt zile. Existau și creștini care posteau toată luna august, în vreme ce alții posteau în luna septembrie. Uniformizarea datei și a duratei postului a avut loc în secolul al XII-lea, la sinodul local din Constantinopol (1166), condus de patriarhul ecumenic Luca Crysoverghis. Aici s-a stabilit ca acest post să fie ținut începând cu 1 august și să se termine pe 15 august, ziua prăznuirii Adormirii Maicii Domnului. Biserica Ortodoxă cinstește la 15 august Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare numită în popor și Uspenia (termenul slav) sau Sfânta Maria Mare.
Ce se sărbătorește de Adormirea Sfintei Maria
Această sărbătoare comemorează moartea, învierea și slăvirea Maicii Mântuitorului, care „a fost luată” de Dumnezeu în Împărăția cerească a lui Hristos.
Conform tradiției se spune că în momentul în care Sfânta Maria a simțit că i se apropie sfârșitul vieții, s-a așezat pe patul din casa ei din Grădina Ghetsimani, așteptând să fie luată de către Iisus Hristos și dusă în Împărăția Cerurilor.
Sfinții Apostoli au fost chemați pentru a-i așeza trupul Sfintei Marii în mormânt, iar pentru că Sfântul Apostol Toma a lipsit în acea zi, când a venit, i-a rugat pe ceilalți apostoli să deschidă mormântul, pentru a o vedea ultima dată pe Maica lui Hristos.
În momentul când au deschis mormântul, Sfinții Apostoli au văzut că acesta era gol și și-au dat seama că Maica Domnului se înălțase la ceruri.
Tradiția populară spune că, de Sfânta Maria, se culeg flori și se pun la icoana Preacuratei, considerându-se că ele vor fi bune de leac. Gospodinele duc la biserică fructe care vor fi sfințite și apoi le dau de pomană pentru sufletul rudelor decedate. Tradiția spune că, dacă de Sfânta Maria înfloresc trandafirii, va fi toamnă lungă. Țăranii care aveau vii mari obișnuiau să tocmească paznici. Tot acum, bărbații schimbau pălăria cu căciula, deoarece vremea începe să se răcească. Cei care mai erau văzuți cu pălărie după 15 august erau ironizați. Se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb și dormitul pe prispă. De pe 15 august se deschidea, în satul tradițional, un important sezon al nunților, ce ținea până la intrarea în postul Crăciunului. Se organizau târgurile de toamnă. Perioada dintre cele două Săntămării, numită Între Săntămării, se consideră timp optim pentru semănăturile de toamnă, conform adevarul.ro.
