Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a elaborat un proiect de modificare a legislației electorale, astfel încât eventualele alegeri parlamentare anticipate să poată fi organizate în termenul de trei luni prevăzut de Constituție. Documentul va fi pus în procedură de transparență decizională săptămâna viitoare, a anunțat vineri, la Ploiești, președintele instituției, Adrian Țuțuianu.

Potrivit șefului AEP, actuala formă a Legii nr. 208/2015 a fost gândită pentru scrutinurile organizate la termen și nu poate fi aplicată integral în cazul alegerilor anticipate. Principalele dificultăți țin de votul prin corespondență, de organizarea secțiilor din străinătate, unde Ministerul de Externe ar trebui să deschidă aproximativ 950 de secții, și de termenele pentru depunerea candidaturilor.

„Astăzi n-am putea să punem în aplicare același mecanism, pentru că Constituția României prevede că alegerile anticipate ar trebui să aibă loc în termen de 3 luni de la data dizolvării Parlamentului. Dacă săptămâna viitoare, de exemplu, miercuri, s-ar ajunge la concluzia că trebuie organizate alegeri anticipate, în 90 de zile tot procesul ar trebui să fie desfășurat”, a declarat Adrian Țuțuianu.

Proiectul prevede ca data scrutinului să fie stabilită cu cel puțin 75 de zile înainte de vot. Mai multe termene din legislația actuală ar urma să fie scurtate, fără a fi afectate cele necesare exercitării dreptului de vot.

Alegătorii care vor să voteze în străinătate s-ar putea înscrie în Registrul electoral începând cu a treia zi de la dizolvarea Parlamentului și până la cel mult 15 zile de la începerea perioadei electorale. Pentru votul prin corespondență, înscrierea ar începe tot din a treia zi de la dizolvare și s-ar încheia cu 45 de zile înaintea scrutinului.

Numărul minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor ar urma să fie redus la jumătate. În prezent, pragul este de 0,5% din numărul alegătorilor înscriși în lista electorală permanentă. Președintele AEP a explicat că, în condițiile unor termene mult mai scurte, și partidele cu o organizare internă mai slabă trebuie să aibă șanse reale să strângă semnăturile.

Data alegerilor, calendarul pe cele 75 de zile și bugetul necesar ar urma să fie stabilite de Guvern, la propunerea AEP și a Ministerului Afacerilor Interne.

Potrivit estimărilor AEP, un astfel de scrutin ar costa cu aproximativ 30% mai mult decât alegerile din 2024, adică în jur de 112-113 milioane de euro. Țuțuianu a atras atenția că un guvern cu puteri limitate nu poate propune o rectificare bugetară pentru acoperirea acestor cheltuieli.

AEP nu are drept de inițiativă legislativă, așa că proiectul trebuie preluat și depus de parlamentari. Adrian Țuțuianu le-a cerut partidelor parlamentare să îl adopte înainte ca președintele să ia în calcul dizolvarea Parlamentului.