Începerea cursurilor la 7 septembrie ar putea fi pusă sub semnul întrebării dacă noua Lege a salarizării va fi adoptată într-o formă considerată dezavantajoasă pentru personalul din educație. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ avertizează că amânarea începerii anului școlar rămâne una dintre variantele de protest analizate.
Președintele FSLI, Simion Hăncescu, susține că hotărârea finală le va aparține angajaților din sistem și va fi luată după revenirea acestora în școli, notează RomâniaTV.
„Aceasta este o măsură pe care o vom lua în calcul, dar decizia finală aparține angajaților, după ce aceștia se vor întoarce în cancelarii. Profesorii sunt foarte indignați și așteaptă un deznodământ. Speranța noastră este că Legea salarizării nu va trece sau, dacă va trece, să fie adoptată în forma propusă de noi, în care fiecare profesor să fie așezat acolo unde îi este locul, în care să se vadă evoluția în carieră și în care debutantul să pornească de la salariul mediu brut pe economie”, a declarat Simion Hăncescu.
Potrivit calendarului oficial, anul școlar 2026–2027 se desfășoară între 1 septembrie 2026 și 31 august 2027. Cursurile sunt programate să înceapă luni, 7 septembrie, iar pentru majoritatea elevilor sunt prevăzute 36 de săptămâni de școală.
Negocierile continuă
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că proiectul nu este încă pregătit pentru asumarea răspunderii în Parlament. Negocierile cu sindicatele din educație și sănătate vor continua aproximativ două săptămâni, iar o variantă îmbunătățită ar putea fi prezentată la jumătatea lunii august.
„Este clar că încă nu suntem pregătiți ca legea salarizării să fie asumată de Parlament, din rațiuni foarte simple: avem două sectoare, Sănătate și Educație, în care tensiunile sociale sunt generate, pe de o parte, de această campanie majoră de dezinformare și, pe de altă parte, de problemele obiective ale sistemelor. Nu există încă un consens că proiectul ar putea, într-adevăr, să treacă. Până nu lămurim situația în urma discuțiilor cu sindicatele din Sănătate și Educație, nu avem în acest moment o majoritate parlamentară care să susțină proiectul”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Ministrul interimar a precizat că Executivul urmărește obținerea unui acord social și politic înainte ca proiectul să fie trimis Parlamentului.
Trei miliarde de lei prevăzute pentru educație
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că noua lege implică un efort bugetar total de aproximativ 12 miliarde de lei. Dintre acestea, aproape trei miliarde de lei ar fi destinate diferențelor salariale tranzitorii, astfel încât veniturile angajaților să nu scadă odată cu aplicarea noii grile. Restul de nouă miliarde de lei ar reprezenta creșteri salariale.
Pentru respectarea integrală a angajamentelor asumate față de profesori după greva generală din 2023 ar fi necesare aproximativ opt miliarde de lei. Proiectul actual prevede însă trei miliarde de lei pentru educație.
„În învățământ sunt, pe bună dreptate, nemulțumiri legate de așteptările create în 2023. Vă aduceți aminte că, atunci când a avut loc greva din educație și s-a făcut trecerea de la Guvernul Ciucă la Guvernul Ciolacu, a fost adoptată o lege care a creat așteptări privind dinamica salariilor din educație, respectiv apropierea acestora de nivelul salariilor medicilor”, a declarat Ilie Bolojan.
Sindicatele și-au prezentat propria grilă
Federațiile sindicale din învățământ au refuzat anterior să participe la consultările organizate de Ministerul Muncii, susținând că negocierile ar avea un caracter formal. Acestea au elaborat o grilă proprie, prin care solicită salarii mai mari pentru cadrele didactice, menținerea sporurilor actuale, schimbarea formulei de plată cu ora și respectarea angajamentelor asumate de Guvern în 2023.
„Nu putem sta la masa unor negocieri false. Actualul proiect de lege încalcă flagrant tocmai actele normative adoptate de Executiv odată cu finalizarea grevei generale din 2023”, au transmis reprezentanții sindicatelor.
Cum ar urma să fie calculate salariile
Proiectul introduce o valoare de referință unică de 4.100 de lei, care va fi înmulțită cu un coeficient stabilit în funcție de post și de vechime. Astfel, un coeficient de 2,00 ar genera un salariu de bază brut de 8.200 de lei, iar unul de 2,05 ar corespunde unui salariu brut de 8.405 lei.
Valoarea de referință ar urma să fie stabilită anual de Guvern. Într-o variantă anterioară a proiectului, aceasta era de 4.350 de lei.
Au fost semnalate și neconcordanțe în ierarhizarea funcțiilor universitare. De exemplu, unui lector universitar cu o vechime cuprinsă între trei și cinci ani îi este atribuit coeficientul 1,98, în timp ce un asistent universitar cu aceeași vechime are coeficientul 2,02, deși funcția de lector este superioară în ierarhia academică. Diferența este invocată de sindicate drept argument pentru revizuirea grilelor înainte ca proiectul să ajungă în Parlament.
