Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat joi, în transparență decizională, proiectele prin care propune modificarea Contractului-cadru și a normelor metodologice de aplicare. Măsurile vizează medicina de familie, ambulatoriul de specialitate, investigațiile paraclinice, spitalele, programele naționale de sănătate și acordarea dispozitivelor medicale, informează EVZ.ro.

Printre schimbările pregătite se numără digitalizarea documentelor medicale, transmiterea electronică a rezultatelor analizelor și imaginilor, extinderea unor servicii oferite în regim de spitalizare de zi și modificarea regulilor de finanțare a unităților sanitare.

„Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat în transparenţă decizională, pe site-ul propriu (www.cnas.ro), proiecte de acte normative pentru modificarea şi completarea Contractului-cadru şi a Normelor sale metodologice de aplicare. Proiectele propun schimbări pe mai multe paliere de asistenţă medicală, cu obiectivul de a creşte accesul asiguraţilor la servicii medicale, de a îmbunătăţi calitatea actului medical şi de a simplifica procedurile administrative”, se arată în comunicatul CNAS.

Consultații decontate peste plafon în medicina de familie

Medicii de familie care preiau temporar pacienții unor colegi aflați în concediu ar urma să poată deconta consultațiile acordate peste plafonul obișnuit. Măsura urmărește evitarea întreruperii serviciilor medicale și compensarea volumului suplimentar de activitate.

„Pentru a asigura continuitatea serviciilor medicale, medicii de familie care preiau temporar pacienţii colegilor aflaţi în concediu vor putea deconta consultaţiile acordate peste plafonul obişnuit, astfel încât pacienţii să beneficieze în continuare de acces la servicii medicale fără întreruperi. Măsura reprezintă şi un sprijin pentru medicii care preiau activitate suplimentară şi încurajează colaborarea între cabinetele de medicină de familie”, precizează CNAS.

Program redus pentru unele cabinete medicale

Proiectele prevăd diminuarea programului minim al cabinetelor de specialități clinice de la 35 la 17,5 ore pe săptămână și de la cinci la trei zile lucrătoare. Schimbarea ar urma să sprijine menținerea cabinetelor din zonele în care există un deficit de medici.

Pentru pediatrie, medicină internă, geriatrie și genetică medicală, durata unei consultații ar urma să crească la 20 de minute.

„Programul minim de funcţionare al cabinetelor de specialităţi clinice ar urma să scadă de la 35 la 17,5 ore pe săptămână şi de la 5 la 3 zile lucrătoare, o măsură menită să menţină în activitate cabinetele din zonele cu deficit de medici şi să extindă reţeaua de servicii ambulatorii. De asemenea, durata consultaţiilor pentru specialităţi precum pediatrie, medicină internă, geriatrie şi genetică medicală va creşte la 20 de minute, pentru a permite evaluări mai complete şi o relaţie mai bună între medic şi pacient”, se arată în comunicat.

Prescripții pentru o perioadă de până la trei luni

Pacienții cu boli cronice stabilizate ar putea primi prescripții pentru medicamentele incluse în contractele cost-volum pentru perioade de până la 90–92 de zile. Eliberarea tratamentului se va face lunar.

Proiectul mai prevede reducerea, de la 12 la trei luni, a perioadei în care trebuie realizată trecerea de la un medicament biologic de referință la varianta biosimilară, după includerea acesteia pe lista de prețuri. Excepție vor face pacienții care prezintă efecte adverse.

„Pacienţii cu boli cronice stabilizate vor beneficia de prescripţii pentru medicamentele din contracte cost-volum pe o perioadă de până la 90-92 de zile, eliberate prin fracţionare lunară, ceea ce reduce numărul deplasărilor la cabinet şi contribuie la continuitatea tratamentului. Trecerea de la medicamentul biologic de referinţă la varianta biosimilară se va face în cel mult 3 luni de la introducerea acesteia pe lista de preţuri, faţă de 12 luni în prezent, pentru un acces mai larg la tratamente moderne şi la costuri mai reduse, pentru toţi pacienţii, cu excepţia celor care prezintă efecte adverse”, transmit reprezentanții CNAS.

Instituția precizează și că tratamentele oferite prin programele naționale curative sunt gratuite atât în spitalele publice, cât și în cele private. Prevederea îi privește inclusiv pe pacienții cu afecțiuni oncologice și cardiovasculare.

Rezultatele investigațiilor, transmise electronic

Laboratoarele și ceilalți furnizori de investigații paraclinice ar urma să interpreteze și să transmită rezultatele în cel mult trei zile lucrătoare de la efectuarea investigației.

Pacienții ar urma să primească rezultatele și imaginile medicale prin intermediul unor sisteme electronice securizate, cu acces individual. CD-urile și buletinele tipărite ar urma să fie eliminate. Totodată, proiectele creează cadrul necesar introducerii teleradiologiei.

„Pentru furnizorii de investigaţii paraclinice se propune introducerea obligaţiei de a interpreta şi comunica rezultatele în cel mult 3 zile lucrătoare de la efectuarea investigaţiei. Totodată, furnizorii vor trebui să pună la dispoziţia pacienţilor rezultatele şi imaginile medicale printr-un sistem electronic securizat, cu acces individual, în locul CD-urilor şi al buletinelor pe hârtie. Se va crea totodată cadrul pentru introducerea teleradiologiei, în scopul utilizării mai eficiente a resurselor medicale disponibile la nivel naţional.

Prin introducerea unei monitorizări intermediare a utilizării plafonului, aferente perioadei 1-15 a lunii, şi a posibilităţii de diminuare sau suplimentare a valorilor de contract în funcţie de gradul de utilizare, se vor crea premisele direcţionării rapide a fondurilor către furnizorii care înregistrează adresabilitate crescută şi capacitate efectivă de furnizare a serviciilor, concomitent cu evitarea blocării unor sume la furnizorii cu grad redus de utilizare. Deci distribuţia fondurilor destinate laboratoarelor de analize medicale se va face mai rapid, ca măsură intermediară până la eliminarea plafoanelor”, se precizează în comunicat.

Servicii noi în regim de spitalizare de zi

Pachetul de servicii acordate prin spitalizare de zi ar urma să fie extins. Vor fi introduse servicii pentru monitorizarea hipertensiunii pulmonare și administrarea unor terapii biologice, precum și tratamente stomatologice destinate copiilor cu vârsta sub șapte ani care au nevoie de sedare procedurală.

Cazurile în care au fost efectuate intervenții pentru restabilirea fluxului sanguin cerebral sau coronarian ar urma să fie exceptate de la regulile decontării reduse aplicate reinternărilor sau transferurilor realizate în 48 de ore.

„Cazurile în care s-au efectuat intervenţii pentru restabilirea fluxului sanguin cerebral sau coronarian vor fi exceptate de la regulile actuale de decontare redusă în cazul reinternărilor sau transferurilor în 48 de ore, pentru a nu afecta finanţarea unor tratamente de urgenţă vitală. În acelaşi timp, noile reguli de contractare vor urmări o distribuire mai predictibilă şi mai echitabilă a fondurilor, în funcţie de activitatea şi capacitatea reală a spitalelor, oferind furnizorilor un cadru mai transparent şi mai eficient de finanţare”, precizează CNAS.

Noi criterii pentru finanțarea spitalelor

Numărul cazurilor care pot fi contractate de spitale ar urma să fie stabilit în funcție de adresabilitate și de capacitatea efectivă a fiecărei unități sanitare.

Spitalele vor avea obligația de a publica pe site-urile proprii informații despre activitatea desfășurată și indicatorii de performanță managerială. Proiectul propune și constituirea unui fond de risc, reprezentând 5% din fondurile alocate serviciilor spitalicești, care va putea fi utilizat pentru situațiile justificate apărute pe parcursul contractelor.

„Numărul de cazuri contractabile la nivel spitalicesc va fi stabilit în funcţie de adresabilitate şi de capacitatea unităţilor sanitare, iar spitalele vor fi obligate să publice pe propriul site date privind activitatea şi indicatorii de performanţă managerială. Se va introduce şi noţiunea de «fond de risc», reprezentând 5% din fondurile alocate serviciilor spitaliceşti, destinat situaţiilor justificate apărute pe parcursul derulării contractelor”, transmite CNAS.

Modificări privind dispozitivele medicale

CNAS propune reducerea termenelor de înlocuire pentru anumite dispozitive, printre care nebulizatoarele și echipamentele compresive utilizate în tratarea limfedemului.

De asemenea, vor fi introduse produse noi destinate persoanelor cu limfedem și vor fi actualizate condițiile de acordare a ortezelor personalizate și a lentilelor intraoculare.

Biletele de trimitere și rețetele vor deveni digitale

Furnizorii aflați în contract cu casele de asigurări de sănătate ar urma să utilizeze formulare medicale în format electronic. Măsura va fi aplicată biletelor de trimitere, rețetelor, scrisorilor medicale, planurilor de recuperare și recomandărilor pentru dispozitive medicale sau îngrijiri la domiciliu.

„Furnizorii de servicii medicale în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate vor utiliza formulare medicale în format electronic (bilete de trimitere, reţete, scrisori medicale, planuri de proceduri de recuperare medicală, recomandări pentru dispozitive medicale şi îngrijiri la domiciliu), reducând timpul alocat activităţilor birocratice şi simplificând relaţia cu pacienţii şi cu casele de asigurări. Se elimină documentele pe hârtie şi se vor folosi doar documente digitale”, anunță CNAS.

Începând cu 1 octombrie 2026, portalul e-SănătateaMea ar urma să includă o aplicație pentru gestionarea programărilor pacienților.

Contractele și actele adiționale încheiate între furnizori și casele de asigurări vor fi semnate electronic.

„Pentru contractele şi actele adiţionale încheiate de furnizori cu casele de asigurări de sănătate se va utiliza semnătura electronică calificată, reducând durata procedurilor de evaluare şi contractare”, se mai arată în comunicat.