Comisia Europeană a finalizat procedura de semnare a acordului de împrumut cu România în cadrul programului SAFE, în valoare de aproximativ 16,8 miliarde de euro. Suma reprezintă a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, după cea acordată Poloniei.

Fondurile vor fi utilizate pentru investiții în apărare, infrastructură strategică, tehnologie militară și proiecte majore de transport, inclusiv pentru dezvoltarea infrastructurii din regiunea Moldovei.

Programul SAFE oferă statelor membre posibilitatea de a accesa împrumuturi europene în condiții avantajoase pentru investiții urgente în securitate și apărare. În cazul României, aproximativ 4,2 miliarde de euro vor fi direcționate către infrastructura rutieră de interes național, iar restul fondurilor către proiecte din domeniul apărării și securității.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că această finanțare reprezintă una dintre cele mai importante oportunități de dezvoltare pentru Moldova din ultimele decenii. Printre proiectele strategice vizate se numără autostrăzile și drumurile de legătură Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni.

România a semnat acordul pe 12 mai 2026, iar documentele au fost transmise imediat Comisiei Europene. Prima tranșă din împrumut poate fi solicitată în octombrie 2026, iar perioada de disponibilitate a finanțării se întinde până la 31 decembrie 2030.

După intrarea în vigoare a acordului, România poate primi o prefinanțare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, reprezentând 15% din valoarea împrumutului. Fiecare tranșă va avea o maturitate de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani.

Fondurile vor fi gestionate de Ministerul Finanțelor, iar proiectele vor fi implementate de mai multe instituții, printre care Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor și alte structuri din domeniul securității naționale.

Între timp, programul SAFE a devenit și subiect de dispută politică. Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu OUG 38/2026 emisă de Guvernul Bolojan, invocând depășirea limitelor constituționale privind legiferarea delegată.