Începând de luna viitoare, magazinele vor fi obligate să semnaleze scumpirile camuflate printr-o etichetă suplimentară, în conformitate cu „Legea shrinkflation”, recent publicată în Monitorul Oficial. Inspirată de un model similar aplicat în Franța, noua legislație impune comercianților să informeze clienții atunci când cantitatea unui produs a fost redusă, fără a ajusta prețul în consecință.
Produse precum chipsurile, cutiile de lapte sau orezul sunt doar câteva exemple de alimente care au suferit reduceri de cantitate în supermarketuri, fără ca prețurile să fie diminuate, ba chiar uneori majorate. Acest fenomen, cunoscut sub numele de shrinkflation, a stârnit nemulțumirea consumatorilor, care îl consideră o practică incorectă.
„E incorect față de cumpărător și chiar degradant pentru vânzător, pentru cel care produce”, a declarat un localnic.
Pentru a combate această practică înșelătoare, autoritățile române au obținut acordul Comisiei Europene pentru a impune etichetarea produselor afectate de shrinkflation. Ordinul recent publicat obligă supermarketurile să adauge o etichetă suplimentară la raft, specificând și perioada în care produsul va fi vândut cu gramaj redus. Comercianții au la dispoziție 30 de zile pentru a se conforma, astfel că etichetele suplimentare vor apărea pe rafturi cel mai probabil în luna octombrie. Nerespectarea noilor reguli poate atrage amenzi de până la 10.000 de lei, iar produsele fără etichete corespunzătoare vor fi retrase de la vânzare. Este important de menționat că aceste măsuri nu se aplică magazinelor online.
Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat: „Aceasta formă de înșelăciune împotriva consumatorilor se încheie! Aplicăm sancțiuni dure pentru nerespectarea acestei obligații”.
În schimb, comercianții și retailerii și-au exprimat nemulțumirea față de noua reglementare, susținând că nu au fost consultați și aruncând vina asupra producătorilor. Feliciu Paraschiv, reprezentant al retailerilor mici și mijlocii, a explicat: „Nu tăiem noi pachetul de unt, nu umblăm noi la bidonul de balsam de rufe. Șamponul de 360 ml l-au făcut de 330 ml. Chipsurile le-au scăzut cu 15 grame, orezul cu 100 de grame. Aici ar fi trebuit o presiune mai mare pe procesatori. Va fi o muncă criminală”.
Pe de altă parte, Dragoș Frumosu, expert în industria alimentară, consideră că shrinkflation nu reprezintă o înșelăciune, ci mai degrabă o strategie de marketing, afirmând: „Faptul că scrie gramajul, iar prețul mi-l fac în funcție de prețul materiei prime și rezist sau nu pe piață, e treaba mea. Cred că este o politică de marketing. N-o consider înșelăciune”.
Noile măsuri au fost implementate pentru a asigura transparența față de consumatori, permițându-le acestora să fie corect informați cu privire la cantitatea reală a produselor pe care le cumpără, noteaza Observator.
