Vinerea Luminată – Izvorul Tămăduirii este a cincea zi din săptămâna după Paște, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Luminată. Sfinții Părinți ai Bisericii ne învață ce nu avem voie să facem astăzi, de marea sărbătoare a Izvorului Tămăduirii, pentru a avea noroc și pentru a fi feriți de rele.

Potrivit credinței populare, în Săptămâna Luminată, de la Înviere până la Duminica Tomei, Raiul este deschis. Astfel, credincioșii care pleacă dintre noi vor merge de-a dreapta Tatălui Ceresc. Vineri din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântânița. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.

Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, dinaintea Paștelui. Legenda spune că Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viață.

Credincioșii vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfințire a apei, cunoscută și sub numele de Aghiasma Mică, ce poate fi băută tot timpul anului, spre deosebire de apa de la Bobotează, care are un ritual de folosire mai restrictiv.

Sărbătoarea își trage denumirea de la o minune săvârșită de Maica Domnului prin apa unui izvor cu putere tămăduitoare, descoperit, prin mijlocirea Fecioarei Maria, de Leon I (457 – 474), cu puțin timp înainte de a deveni împărat.

Alături de Mântuitorul, care se arată în această săptămână ca izvor al vieții și Învierii, Maica Domnului apare ca ocrotitoare a vieții și "Izvor al tămăduirilor". În unele părți din țară, preoții merg și stropesc casele credincioșilor cu această apă sfințită.

În ziua de Izvorul Tămăduirii, tinerii adolescenți din anumite zone ale țării obișnuiau să facă legământul juvenil – în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit.

Persoanele "legate", verii, surorile, frații de cruce se întâlneau anual sau după căsătorie, la Rusalii. După încheierea legământului, ei se comportau unii față de ceilalți ca adevărați frați și surori. În tradiția populară, se crede că bolnavii care respectă ritualul și beau apă sfințită din ziua praznicului dimineața, înainte de micul dejun, se înzdrăvenesc.

Cu Agheasma Mică se stropesc toate camerele din casă. Se mai spune în popor că, în Vinerea Luminată, apele sunt mai zgomotoase și mai zbuciumate. De aceea, zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai ușor o sursă de apă.

Tot în ziua de Izvorul Tămăduirii, gospodarii aruncă apă sfințită peste vitele de povară, pentru ca ele să fie sănătoase și să lucreze cu spor la muncile agricole. Se stropesc cu apă sfințită în ziua praznicului și grădinile și livezile, pentru a fi un an rodnic. Totodată, oamenii cred că acest ritual protejează recoltele de distrugerile provocate de grindină.

În Vinerea Scumpă, femeile nu trebuie să spele, să calce sau să croiască îmbrăcăminte, căci se spune că lucrul făcut în ziua sfântă nu va fi de folos și nu va fi terminat niciodată.

Tot printre cei care cred în superstiții, se spune că dacă cineva are curajul să lase, în ziua de Izvorul Tămăduirii, o cană ori un vas cu apă sub un nuc sau un soc, și găsește mai târziu pământ la fundul acelui vas, înseamnă că nu mai are multe zile de trăit.

De-a lungul timpului, apa acestui izvor ar fi vindecat multe boli și ar fi tămăduit diferite răni și suferințe, conform realitatea.net.