Tradițiile și obiceiurile specifice sărbătorilor de Crăciun au o prezență puternică în România, aducând bucurie și magie în casele oamenilor. Ajunul Crăciunului, 25 decembrie și a doua zi de Crăciun sunt marcate de practici și ritualuri transmise din generație în generație.

În Ajunul Crăciunului, localnicii din Oltenia încep ziua aprinzând focul în sobă, aducând astfel căldură și lumină în case înainte de sosirea Crăciunului. În timp ce focul arde, ei rostesc urări de Crăciun, exprimându-și dorința pentru un an nou fericit și plin de bucurie.

Colindatul este un obicei popular în prima zi de Crăciun, în care colindătorii merg din casă în casă cu steaua în mână, închinându-se și aducând cântece și poezii care celebrează nașterea lui Iisus. Tradiția spune că cei care refuză să deschidă ușa colindătorilor vor avea parte de un an nefast și de neplăceri în casă.

În Maramureș, atât copiii, cât și adulții practică colindatul, fiind întâmpinați de gazde cu bucate tradiționale precum cozonac, sarmale, colaci și vin. Această ofrandă culinară simbolizează ospitalitatea și generozitatea comunității.

O altă tradiție înrădăcinată în cultura românească este atârnarea unei crenguțe de vâsc în casă. Conform tradiției creștin-ortodoxe, aceasta aduce belșug, fericire și pace în familie pentru anul care urmează.

În dimineața de Crăciun, se recomandă consumul de pește la micul dejun, considerat un aliment sprinten. Masa de Crăciun este un moment de bucurie și celebrare, în care familia se adună în jurul preparatelor tradiționale precum sarmale, cârnați, cozonac, plăcinte, piftie și icre.

A doua zi de Crăciun este dedicată sărbătorii Soborului Maicii Domnului în calendarul creștin ortodox. Credincioșii participă la slujbe religioase, închinându-se în fața icoanei Maicii Domnului. Tradiția spune că cei care dansează în această zi vor fi sănătoși și plini de energie în noul an.

De asemenea, a doua zi de Crăciun este momentul vizitelor dintre nași și fini. Nașii aduc cu ei un colac tradițional și alte bunătăți, simbolizând belșugul și prosperitatea. La sosirea la casa finilor, se întâmpină nașa cu un sărut, iar nașul și nașa se îmbrățișează de trei ori, spunând "De la noi puțin, de la Dumnezeu mult".

Tradițiile și obiceiurile asociate Sfântului Ștefan, sărbătorit pe 27 decembrie, includ evitarea certurilor sau scandalurilor în această zi. Se spune că împăcarea în această zi este mai puternică și mai durabilă. De asemenea, se recomandă evitarea călătoriilor în zone izolate și curățenia în casă pentru a marca această zi de sărbătoare.

În diverse regiuni din Muntenia, tradiția Pâinicilor lui Ștefan aduce în prim-plan pâinici preparați dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, uns cu miere și modelați în forme rotunde. Aceste pâini sunt sfințite la biserică și împărțite copiilor săraci, aducând bucurie și tradiție în comunitate.

Astfel, tradițiile și obiceiurile de Crăciun în România rămân vii și oferă comunităților oportunitatea de a celebra împreună, aducând magia sărbătorilor în sufletele oamenilor.