Credincioșii ortodocși o prăznuiesc miercuri, 14 octombrie, pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, cunoscută drept ocrotitoarea Moldovei. Moaștele sale se află la Iași de aproape patru secole.

Viața sfintei este legată de Epivat, o localitate din apropierea Constantinopolului, unde s-a născut, în secolul al XI-lea, într-o familie înstărită și credincioasă. Fratele ei, Eftimie, a ales tot calea vieții religioase și a ajuns episcop al Maditului.

Potrivit tradiției bisericești, Parascheva le-a arătat încă din copilărie o grijă deosebită oamenilor săraci. Le dădea hainele ei și își petrecea timpul în rugăciune și în fapte de milostenie.

După moartea părinților, și-a împărțit moștenirea celor nevoiași și a plecat la Constantinopol pentru îndrumare duhovnicească. A trăit apoi într-o mănăstire din Heracleea Pontului, înainte de a ajunge la Ierusalim și de a se retrage într-o comunitate de monahii din pustia Iordanului.

Relatările despre viața ei spun că un înger i-a cerut să se întoarcă în ținutul natal. Revenită în apropierea Epivatului, s-a așezat la Calicrația, lângă Biserica Sfinților Apostoli, unde și-a petrecut ultimii ani în rugăciune.

Tradiția leagă descoperirea trupului ei de înmormântarea unui marinar. Mai mulți credincioși ar fi avut apoi vedenii în care sfânta le cerea să îi scoată moaștele din pământ. Cinstirea ei s-a răspândit, iar credincioșii au vorbit de-a lungul timpului despre vindecări și ajutor primit în urma rugăciunilor.

Înainte de a ajunge în Moldova, moaștele Sfintei Parascheva au fost păstrate la Târnovo, Vidin, Belgrad și Constantinopol. În 1641, Patriarhia Ecumenică i le-a dăruit domnitorului Vasile Lupu, în semn de recunoștință pentru că acesta îi plătise datoriile. Moaștele au fost așezate în Biserica Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, iar din 1889 se află în Catedrala Mitropolitană.

În tradiția populară românească, Sfânta Cuvioasă Parascheva este cunoscută și sub numele de Sfânta Vineri. Numele ei grecesc, Paraskevi, înseamnă chiar „vineri”.