Numai 48% dintre adolescenții români de 15 ani evaluați în PISA 2025 au atins pragul minim de competență la matematică, arată raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). România rămâne sub media țărilor OCDE la toate probele, iar originea socială a elevilor cântărește în rezultate mult mai mult decât în restul statelor organizației.
Elevii români au obținut în medie 419 puncte la matematică, 413 la citire, 425 la științe și 442 la rezolvarea computațională de probleme. Față de 2022, matematica și științele au coborât ușor. La citire, scăderea este semnificativă statistic.
Nivelul 2, considerat pragul minim pe scala PISA, a fost atins de 48% dintre elevi la matematică, de 52% la citire și de 54% la științe. În țările OCDE, procentele medii sunt de 65%, 69% și 74%. Din 2015 încoace, numărul celor care rămân sub acest nivel a crescut cu 12 puncte procentuale la matematică, cu nouă la citire și cu șapte la științe. Puțini elevi urcă până la nivelurile 5 și 6, cele mai înalte: 4% la matematică (8% media OCDE), 2% la științe (7%) și 1% la citire (6%).
Cea mai serioasă problemă semnalată de OCDE ține de inegalitate. La științe, elevii din sfertul cel mai avantajat socioeconomic au obținut cu 122 de puncte mai mult decât cei din sfertul cel mai dezavantajat, în condițiile în care diferența medie în OCDE este de 85 de puncte. Andreas Schleicher, directorul pentru Educație și Competențe al organizației, socotește că 20 de puncte PISA corespund aproximativ unui an de școală, ceea ce face ca decalajul din România să însemne mai mult de șase ani de învățare. Distanța s-a adâncit în ultimii zece ani, pentru că rezultatele elevilor dezavantajați au scăzut, iar ale celor din familii favorizate au stagnat.
Situația socioeconomică explică 22% din diferențele de performanță la științe, față de 12% în medie în OCDE. Doar 7% dintre elevii dezavantajați reușesc să ajungă în sfertul celor mai buni la această probă, comparativ cu 12% în țările organizației.
Chestionarele completate de elevi arată schimbări și în comportamentul de la școală. Absențele s-au rărit: 33% dintre elevi au lipsit cel puțin o zi întreagă în cele două săptămâni dinaintea testului, față de 46% în 2022. Chiulul de la cel puțin o oră a coborât de la 60% la 39%. Întârzierile au devenit în schimb mai frecvente. Le recunosc 65% dintre elevi, după 57% în 2022, iar media OCDE este de 50%. Unul din cinci elevi români (21%) spune că a fost victima bullyingului de câteva ori pe lună sau mai des, o proporție apropiată de media OCDE (20%) și practic neschimbată față de ediția precedentă.
La orele de științe, atmosfera pare mai liniștită decât în alte țări. Doar 22% dintre elevi se plâng de zgomot și dezordine, față de 31% în OCDE, iar 16% spun că în cele mai multe ore nu reușesc să lucreze cum trebuie, față de 19% în OCDE.
Dispozitivele digitale ocupă mult timp și la școală. Un elev român le folosește în medie 1,6 ore pe zi pentru învățare și 1,7 ore pentru alte activități, în timp ce în OCDE raportul este de 1,7 la 1,1 ore. Aproape trei elevi din zece (29%) sunt deranjați des de colegii care stau pe dispozitive la orele de științe, iar în România această distragere este asociată cu un scor cu 18 puncte mai mic. Jumătate dintre elevi (49%) învață acum în școli unde telefoanele sunt interzise, față de 22% în 2022. Pentru teme, 40% apelează săptămânal la chatboturi de tipul ChatGPT, sub media OCDE de 46%.
La capitolul atitudine, elevii români stau peste medie. Curiozitatea de a descoperi lucruri noi este declarată de 77% dintre ei (73% în OCDE), iar 63% spun că insistă când o sarcină devine grea (60%). Procentul celor curioși a scăzut însă cu 4,8 puncte procentuale de la ultima testare. Doar 61% cred că inteligența se poate dezvolta prin muncă, față de 69% în OCDE.
Interesul profesorilor pentru învățarea lor este resimțit de 68% dintre elevi, aproape de media OCDE (69%), dar sub nivelul de 70% din 2015. Acasă, 76% sunt întrebați de părinți cel puțin o dată pe săptămână ce au făcut la școală, iar 63% vorbesc cu ei despre problemele de acolo.
În România, testarea s-a desfășurat în 322 de școli și a cuprins 7.725 de elevi, un eșantion care reprezintă aproximativ 172.000 de tineri de 15 ani, adică 76% din această grupă de vârstă. Potrivit OCDE, datele au respectat standardele de calitate ale evaluării. La nivel global, PISA 2025 a cuprins peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, iar științele au fost domeniul principal. România a susținut și proba opțională de engleză ca limbă străină, ale cărei rezultate vor fi publicate în 2027.
