Proiectul noii legi a salarizării unitare provoacă îngrijorare în rândul cadrelor didactice. O analiză realizată de Andrei Nicolae Popa și distribuită în spațiul public de economistul Cristian Socol susține că viitoarea grilă ar limita creșterea veniturilor profesorilor și ar elimina mai multe drepturi acordate în prezent.

Potrivit calculelor prezentate, un profesor debutant cu studii superioare, master și pregătire pedagogică ar avea coeficientul 1,90. Raportat la valoarea de referință de 4.100 de lei prevăzută pentru 2027, salariul de bază brut ar ajunge la 7.790 de lei, notează EVZ.ro.

În condițiile actuale de impozitare, venitul net este estimat la aproximativ 4.557 de lei. Autorul analizei compară această sumă cu veniturile obținute în alte ocupații care presupun o perioadă mai scurtă de pregătire.

La capătul opus al carierei, un profesor cu gradul didactic I, o vechime de peste 25 de ani în învățământ și gradația 5 ar ajunge la coeficientul 2,96. Salariul său de bază ar fi de aproximativ 12.136 de lei brut, respectiv aproape 7.100 de lei net.

Cum coeficientul maxim prevăzut pentru sectorul public este 8,00, cel mai ridicat nivel accesibil unui profesor reprezintă 37% din plafonul general al sistemului bugetar.

Analiza atrage atenția și asupra faptului că anexa dedicată personalului din învățământ conține valori fixe, fără o etapizare explicită a creșterilor salariale.

Mai multe beneficii existente în sistemul actual nu se regăsesc în forma analizată a proiectului. Printre acestea sunt menționate indemnizațiile pentru titlul științific de doctor și pentru dirigenție, sporul de suprasolicitare neuropsihică și indemnizația de hrană.

Potrivit interpretării autorului, gradația de merit nu ar mai fi acordată în forma actuală. Profesorii care beneficiază deja de acest drept l-ar păstra până la încheierea perioadei de cinci ani, sub forma unei diferențe salariale tranzitorii.

Ar continua să existe sporurile pentru activitatea desfășurată în zone izolate, învățământul special, practica pedagogică și predarea simultană. Procentele menționate ajung până la 15%, însă majoritatea ar intra sub plafonul general de 20% calculat la nivelul ordonatorului principal de credite, nu individual pentru fiecare salariat.

Premiul de performanță ar urma să poată fi acordat începând din 2028, o dată la doi ani și pentru cel mult 30% dintre posturi. Plata sa ar depinde și de respectarea țintei de deficit bugetar în anul precedent.

În sprijinul criticilor sunt invocate și date Eurydice privind salariile brute anuale de debut ale profesorilor. Valorile citate în analiză sunt de 84.589 de euro în Luxemburg, 62.322 de euro în Germania, 36.580 de euro în Spania, 35.205 euro în Austria, 32.186 de euro în Franța și 27.079 de euro în Italia.

Pentru România, salariul anual brut al unui debutant, calculat pe baza viitoarei grile și convertit în euro, ar fi de aproximativ 17.840 de euro. În cazul unui profesor cu gradul I și vechime maximă, suma ar ajunge la circa 27.800 de euro brut pe an.

Un alt punct criticat este mecanismul de protejare a veniturilor aflate deja în plată. Proiectul prevede că salariile nu vor coborî sub nivelul din noiembrie 2026, diferența urmând să fie acoperită printr-o sumă tranzitorie.

Această componentă s-ar diminua însă pe măsură ce salariul calculat potrivit noii grile va crește. În practică, angajații care primesc suma tranzitorie ar putea să nu simtă o majorare efectivă până când salariul din grilă nu ajunge la venitul protejat.

Autorul analizei avertizează că nivelul de salarizare propus pentru debutanți poate reduce atractivitatea profesiei și îi poate determina pe absolvenții bine pregătiți să aleagă alte domenii.