Proiectul Legii Bugetului de Stat pentru anul 2026 a ajuns în analiza Consiliul Economic și Social, organism care reunește reprezentanții patronatelor, sindicatelor și ai societății civile.

Deși Guvernul prezintă bugetul drept un instrument de stabilitate economică, analiza CES indică mai multe probleme majore, de la estimări considerate nerealiste până la subfinanțarea unor domenii importante, informează EVZ.ro.

Avize diferite în cadrul CES

În urma dezbaterilor, reprezentanții patronatelor au acordat un aviz favorabil, însă cu avertismente legate în special de datoriile statului către furnizorii de energie. În schimb, reprezentanții sindicatelor și ai societății civile au votat aviz nefavorabil, susținând că proiectul de buget se bazează pe estimări economice prea optimiste.

Problema plăților din energie

Una dintre principalele îngrijorări vizează schema de plafonare a prețurilor la energie. Potrivit datelor prezentate în analiză, statul ar avea restanțe importante către furnizorii de energie, iar sumele alocate în buget pentru compensarea acestora ar putea fi insuficiente.

Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că întârzierile la plată pot crea blocaje financiare în sectorul energetic și pot afecta funcționarea pieței.

Estimări economice contestate

Analiza CES mai arată că bugetul a fost construit pe o estimare de creștere economică de aproximativ 1% și pe un Produs Intern Brut de peste 2.000 de miliarde de lei. Sindicatele și reprezentanții societății civile consideră însă că aceste estimări ar putea fi prea optimiste.

În opinia acestora, o eventuală supraestimare a PIB-ului ar putea face ca deficitul bugetar, estimat la 6,2% din PIB, să pară mai mic decât ar fi în realitate.

Impact asupra populației

Potrivit analizei prezentate în cadrul CES, bugetul ar putea avea efecte directe asupra nivelului de trai al populației. Sindicatele susțin că menținerea unor venituri constante în contextul creșterii prețurilor ar putea duce la scăderea puterii de cumpărare.

De asemenea, majorarea unor taxe și accize ar putea avea impact asupra costurilor de zi cu zi, inclusiv asupra prețurilor la combustibili sau produse de consum.

Educația și cercetarea, printre domeniile criticate

CES a semnalat și nivelul scăzut al fondurilor alocate pentru educație și cercetare. Potrivit datelor analizate, bugetul educației ar urma să fie mai mic decât cel din anul precedent, iar finanțarea pentru cercetare rămâne mult sub nivelul de 1% din PIB promis în strategiile naționale.

Investițiile, dependente de fondurile europene

Guvernul mizează în mare măsură pe atragerea fondurilor europene pentru finanțarea investițiilor. Potrivit proiectului de buget, peste 65% din investițiile publice ar urma să fie susținute din astfel de surse, inclusiv prin programele finanțate prin PNRR.

Totuși, CES avertizează că nivelul estimat al acestor fonduri ar putea depăși capacitatea administrativă de implementare a proiectelor.

Datoria publică, în creștere

Un alt punct semnalat în analiza CES este nivelul datoriei publice, care ar fi depășit pragul de 60% din PIB. În acest context, statul ar urma să plătească în 2026 sume importante doar pentru dobânzi, ceea ce reduce spațiul fiscal pentru investiții în infrastructură, sănătate sau educație.

Un buget contestat înainte de dezbaterea în Parlament

În concluzie, reprezentanții Consiliului Economic și Social consideră că proiectul de buget pentru 2026 ridică numeroase semne de întrebare privind sustenabilitatea economică.

Documentul urmează să fie dezbătut și votat în Parlament, unde pot fi aduse modificări prin amendamente.

Ascultă NewsRadio Botoșani LIVE – cele mai noi știri și cea mai bună muzică:

https://newsradio.ro/page/3187015/ascult-live-newsradio-botoani/