Curtea Constituțională a României (Curtea Constituțională a României – CCR) a decis, marți, că legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților este constituțională, respingând sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Potrivit unor surse judiciare, decizia a fost adoptată cu șase voturi împotriva admiterii sesizării și trei pentru. Sursele indică faptul că voturile favorabile sesizării ar fi aparținut unor judecători numiți de PSD, notează StirileProTV.

Totodată, CCR a respins cererile de sesizare a Curtea de Justiție a Uniunii Europene, formulate de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan.

Reacția Guvernului

Prim-ministrul Ilie Bolojan a salutat decizia CCR, prin intermediul purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu.

„Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reprezintă un pas important spre echitate”, a transmis premierul. Acesta a precizat că Executivul va face demersuri pentru recuperarea fondurilor aferente acestui jalon din PNRR.

Ședința CCR a început la ora 11.30, cu o întârziere de aproximativ 30 de minute. La dezbateri au fost prezenți toți cei nouă judecători constituționali, inclusiv Gheorghe Stan, a cărui participare era incertă, fiind aflat în concediu parental.

Anterior, luarea unei decizii fusese amânată pentru analizarea unor documente suplimentare, printre care o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de ÎCCJ. De asemenea, două ședințe anterioare nu au avut loc din lipsă de cvorum.

Ce prevede reforma pensiilor magistraților

Noul proiect adoptat de Guvern prevede:

• creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani;
• plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Magistrații au solicitat menținerea pensiilor la un nivel apropiat de ultimul salariu, în timp ce Guvernul a insistat asupra plafonării acestora.

Poziția Înaltei Curți

Înalta Curte a susținut că legea:

• „anulează de facto pensiile de serviciu”;
• afectează independența justiției;
• contravine deciziilor CJUE, ale Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și ale CCR;
• creează un regim discriminatoriu pentru magistrați.

De asemenea, instanța supremă a arătat că expunerea de motive nu conține o fundamentare financiară solidă privind impactul noii reglementări.

Primul proiect de reformă a fost declarat neconstituțional în octombrie, din cauza lipsei avizului CSM. Ulterior, Guvernul a reluat procedura, iar în decembrie judecătorii ÎCCJ au decis, în unanimitate, să sesizeze din nou CCR.

În ianuarie, toți cei 102 judecători prezenți la ședința Secțiilor Unite au votat pentru contestarea noii legi.

Potrivit datelor prezentate de ÎCCJ, peste 90% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu provin din sistemul de apărare și ordine publică. Pentru celelalte categorii, inclusiv magistrați, bugetul alocat a fost de aproximativ 2,2 miliarde de lei, în timp ce pensiile militare au depășit 14 miliarde de lei în 2024.