Președintele Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, a atras atenția, într-o postare pe Facebook, că schimbarea radicală a modului de administrare a fondului de asigurări de sănătate ar putea avea consecințe directe asupra pacienților vulnerabili.

Declarațiile vin în contextul dezbaterilor privind introducerea mai multor case de asigurări, inclusiv private, o variantă pe care șeful CNAS o consideră riscantă în lipsa unor reglementări stricte și a unor mecanisme clare de echilibrare, notează RomâniaTV.

„Adevărata reformă” și direcția greșită

În opinia lui Moldovan, sistemul are nevoie de corecții majore, însă nu prin fragmentarea fondului unic.

„Adevărata reformă din sănătate nu este «spargerea monopolului CNAS», ci autonomia reală a asigurărilor de sănătate şi cheltuirea corectă a banilor pentru pacienţi”, a transmis acesta.

Șeful CNAS a recunoscut existența problemelor actuale – birocrație, liste de așteptare și diferențe de calitate între servicii – însă avertizează că o reformă structurală făcută fără garanții solide poate afecta tocmai principiul accesului universal la tratament.

Riscul pentru pacienții vulnerabili

Modelul actual funcționează pe baza solidarității: contribuțiile sunt redistribuite astfel încât și persoanele cu venituri reduse sau boli grave să beneficieze de servicii medicale.

Potrivit lui Moldovan, într-un sistem cu mai multe entități aflate în competiție, ar exista riscul selectării clienților cu risc scăzut – tineri și sănătoși – în timp ce pacienții cronici sau cazurile complexe ar rămâne în sarcina sistemului public.

În lipsa unor mecanisme de compensare eficiente, spitalele publice ar putea ajunge să trateze cele mai dificile cazuri cu resurse diminuate, ceea ce ar accentua diferențele dintre pacienții care își permit servicii suplimentare și cei care depind exclusiv de pachetul de bază.

Costuri administrative și autonomie limitată

Președintele CNAS susține că multiplicarea caselor de asigurări ar genera aparate birocratice paralele, sisteme informatice distincte și costuri administrative suplimentare, reducând astfel fondurile efectiv disponibile pentru servicii medicale.

Totodată, Moldovan a reclamat autonomia limitată a instituției, afirmând că, deși legea prevede independență, deciziile strategice sunt influențate de prioritățile Ministerul Sănătății.

În opinia sa, fondurile ar trebui direcționate mai eficient către prevenție, ambulatoriul de specialitate și unitățile performante, nu menținute artificial în structuri care nu răspund nevoilor reale ale pacienților.

Măsuri propuse în locul fragmentării sistemului

În locul „spargerii monopolului”, șeful CNAS propune:

• libertate reală de contractare a serviciilor în funcție de cererea pacienților;
• redirecționarea resurselor către servicii eficiente;
• scoaterea instituției de sub influența directă a deciziilor politice;
• digitalizarea integrată a sistemului medical;
• achiziții transparente și control riguros al cheltuielilor;
• dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare, fără afectarea pachetului de bază.

Potrivit acestuia, multe dintre disfuncționalități provin din managementul spitalicesc și din utilizarea ineficientă a fondurilor, iar corectarea acestor probleme ar avea un impact mai mare decât modificarea arhitecturii sistemului de asigurări.