Pronunțarea unei decizii definitive privind pensiile speciale ale magistraților rămâne incertă, după ce unul dintre judecătorii implicați în deliberări a intrat în concediu. Potrivit unor surse din cadrul Curtea Constituțională a României, această situație face imposibilă adoptarea unei hotărâri în acest moment.

Conform informațiilor citate de Antena 3 CNN, judecătorul Gheorghe Stan, unul dintre magistrații care s-au opus reformei, se află în concediu pentru îngrijirea copilului, perioadă prevăzută de lege.

Gheorghe Stan a participat la deliberările inițiale pe acest dosar, iar potrivit regulamentului CCR, lipsa chiar și a unui judecător dintre cei implicați în dezbateri împiedică adoptarea unei decizii. În aceste condiții, cauza privind pensiile magistraților riscă să fie amânată pentru a cincea oară.

Surse din cadrul Curții susțin că absența magistratului blochează, de facto, soluționarea dosarului, fiind necesară reluarea procedurilor într-o ședință viitoare.

Amânări repetate și tensiuni interne

Ultima amânare a fost decisă pe 16 ianuarie, când judecătorii CCR au intrat în ședință, dar au părăsit sala după aproximativ 30 de minute, fără a lua o hotărâre.

Ședințele anterioare au fost boicotate de patru judecători propuși de Partidul Social Democrat:

• Cristian Deliorga
• Gheorghe Stan
• Bogdan Licu
• Mihai Busuioc

Aceștia au reclamat, printre altele, faptul că au fost convocați în zile nelucrătoare și că ședințele au fost programate într-un interval prea scurt.

Totodată, a fost solicitat un studiu de impact privind reforma propusă de Guvern. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat însă că un astfel de document nu este relevant pentru soluționarea cauzei.

Cum vrea Guvernul să reformeze pensiile speciale

La data de 2 decembrie 2025, Guvernul României și-a angajat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților.

Documentul prevede, printre altele:

• stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la sistemul public;
• introducerea vârstei minime de 49 de ani până la 31 decembrie 2026;
• condiția unei vechimi de minimum 35 de ani în muncă;
• creșterea treptată a vârstei de pensionare;
• atingerea pragului de 65 de ani la finalul etapizării.

De asemenea, cuantumul pensiei ar urma să fie stabilit la 55% din baza de calcul, cu limitarea pensiei nete la 70% din ultimul venit net. Sunt restrânse și posibilitățile de acordare a bonificației de 1% și de actualizare a pensiei.

Incertitudine în continuare

În lipsa unei decizii a Curții Constituționale, reforma pensiilor speciale rămâne blocată, iar aplicarea noilor reguli este amânată pe termen nedeterminat. Situația alimentează tensiunile dintre instituții și menține incertitudinea în rândul magistraților și al opiniei publice.