România se află într-un moment delicat pe scena geopolitică, după publicarea unui raport al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților a Statelor Unite, document care pune sub semnul întrebării modul în care Uniunea Europeană ar fi influențat spațiul digital și procesele electorale din țara noastră.

Raportul, coordonat de congresmanul republican Jim Jordan, marchează, potrivit analiștilor, un punct de inflexiune în relația dintre România, Statele Unite și Uniunea Europeană, plasând țara noastră într-o poziție vulnerabilă în conflictul politic dintre Washington și Bruxelles, notează EVZ.ro.

România, „laborator” în disputa privind controlul internetului

Documentul american sugerează că România ar fi fost utilizată ca un „laborator” pentru aplicarea legislației europene privind spațiul digital, în special a Digital Services Act, act normativ acuzat de republicani că ar favoriza „cenzura politică”.

Potrivit raportului, măsurile de moderare a conținutului online ar fi influențat alegerile prezidențiale refăcute din 2025, câștigate de actualul președinte, Nicușor Dan.

Această interpretare este contestată de autoritățile române și de specialiști în securitate digitală, care susțin că măsurile au vizat combaterea manipulării și a dezinformării.

Miza reală: marile platforme digitale

În spatele disputei se află, potrivit surselor politice, conflictul dintre Congresul SUA și Uniunea Europeană privind reglementarea marilor companii tehnologice.

În perioada 2023–2025, compania Meta a fost amendată cu aproximativ 4 miliarde de dolari, iar platforma X a primit, în decembrie 2025, o sancțiune de 6% din veniturile globale pentru încălcarea normelor europene.

Republicanii americani consideră că aceste reglementări afectează libertatea de exprimare, garantată de Primul Amendament al Constituției SUA, și folosesc cazul României ca argument politic.

Ofensiva conservatoare și rolul mișcării MAGA

Administrația americană apropiată de mișcarea MAGA și aliații săi din Congres văd în moderarea conținutului online o amenințare directă la adresa mesajelor conservatoare.

Raportul folosește cazul României pentru a susține ideea că lupta împotriva propagandei ruse ar fi fost un pretext pentru limitarea vocilor suveraniste, inclusiv ale formațiunilor precum Alianța pentru Unirea Românilor.

În acest context, sunt invocați frecvent lideri și influenceri conservatori europeni, precum Nigel Farage, apropiați de cercurile republicane americane.

Datele TikTok contrazic raportul american

Una dintre principalele controverse vizează presupusul „shadow-banning” aplicat unor formațiuni politice. Raportul american susține că anumite conturi ar fi fost limitate artificial.

În schimb, datele furnizate de TikTok, în raportul de integritate din 8 ianuarie 2025, arată contrariul. Platforma a anunțat destructurarea unei rețele masive de manipulare digitală, care viza publicul din România.

Conform documentului:

• peste 5,3 milioane de aprecieri false au fost eliminate;
• 2,6 milioane de urmăritori falși au fost blocați;
• 116.000 de conturi spam au fost închise;
• a fost identificată o rețea de 4.453 de conturi neautentice.

Scopul acestei rețele era promovarea formațiunii AUR și, într-o mai mică măsură, a candidatului Călin Georgescu.

Impact politic major asupra Bucureștiului

Publicarea raportului are consecințe directe asupra legitimității actualei conduceri politice. Documentul oferă argumente pentru contestarea rezultatelor electorale și alimentează discursul privind „fraudarea” alegerilor.

Analiștii avertizează că această situație poate duce la:

• blocaj administrativ în combaterea dezinformării;
• ezitarea autorităților de teama sancțiunilor diplomatice;
• vulnerabilizarea României în fața influenței externe.

Presiune asupra politicii externe

Potrivit specialiștilor, România se află între obligația de a respecta legislația europeană și presiunea venită din partea Statelor Unite, principalul partener strategic.

Lipsa unei reacții ferme și coerente din partea autorităților riscă să afecteze relațiile externe și poziția țării în cadrul alianțelor occidentale.

În acest context, sunt invocate și relațiile cu lideri europeni, precum Emmanuel Macron, considerate insuficiente pentru a compensa tensiunile cu Washingtonul.

Apel la resetare diplomatică

Analiștii consideră că pentru președintele Nicușor Dan aceasta reprezintă un „examen politic major”. Fără o ofensivă diplomatică rapidă și bine argumentată, România riscă să piardă influență și credibilitate internațională.

Experții avertizează că, în lipsa unei strategii coerente, țara poate deveni o zonă tampon vulnerabilă la presiuni geopolitice, într-un context regional tot mai instabil.