Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că plafonarea prețurilor la gazele naturale va fi eliminată începând cu 31 martie 2026, însă tranziția se va face gradual, pentru a evita șocuri majore în facturile populației. Oficialul a subliniat că situația de pe piața gazelor este diferită față de cea a energiei electrice și că autoritățile au pregătit din timp mecanismele necesare pentru o liberalizare controlată, informează StirileProTV.

„Am aceeași situație la gaze, în care va fi eliminată plafonarea la 31 martie 2026. Am lucrat din timp cu toți operatorii și deja sunt în piață oferte la același preț cu cel plafonat sau chiar mai mici. În plus, am pregătit și varianta în care, din motive internaționale independente de noi, apar probleme de aprovizionare. În acest caz, eliminarea plafonării se va face treptat, pe parcursul unui an, astfel încât oamenii să nu simtă o creștere dramatică sau chiar dublarea facturilor”, a declarat Bogdan Ivan, la Antena 3.

Ministrul Energiei a precizat că liberalizarea pieței gazelor naturale este gândită astfel încât facturile să nu „bubuie”, așa cum s-a întâmplat în cazul energiei electrice. Potrivit acestuia, România intră în această etapă cu un nivel ridicat de siguranță energetică.

„Suntem pregătiți la gaze. Nu va fi același scenariu sumbru ca la energie. Avem suficientă lichiditate de gaze în piață, contracte bilaterale pe minimum doi ani, acces la piețele internaționale din regiune pentru echilibrare și cea mai mare rețea de transport de gaze naturale din Europa Centrală și de Est. Am creat mecanismele legale prin care prețul să nu explodeze la 31 martie”, a mai spus Bogdan Ivan.

Cât a costat plafonarea prețului la gaze

Potrivit unei analize realizate în luna decembrie de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, plafonarea prețurilor la energie și gaze, introdusă în contextul crizei energetice declanșate în 2021, a avut un impact bugetar semnificativ. Măsura a permis populației să facă față unor prețuri record înregistrate pe piețele europene, însă a generat costuri majore pentru stat.

Datele cumulate până în 2025 arată că schema de plafonare a costat aproximativ 30 de miliarde de lei. Din această sumă, circa 18 miliarde de lei au fost alocate pentru energia electrică, iar aproximativ 12 miliarde de lei pentru gazele naturale. Schema a fost aplicată pe o perioadă de peste trei ani și a vizat atât consumatorii casnici, cât și o parte importantă a mediului economic.

Analistul avertizează însă că, după anul 2023, plafonarea gazelor nu a mai funcționat ca o reală măsură de protecție socială, ci mai degrabă ca un mecanism de finanțare indirectă.

„Statul a promis bani furnizorilor, dar nu i-a plătit la timp. Furnizorii s-au împrumutat la bănci pentru a susține schema impusă prin lege, iar costul acestor împrumuturi nu este suportat de stat, ci va fi recuperat discret de la populație”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Ce au plătit consumatorii și ce urmează

Analiza comparativă pentru perioada 2020–2025, realizată pe baza datelor ANRE și a estimărilor Asociației Energia Inteligentă, indică diferențe semnificative între prețurile plafonate și cele care s-ar fi format pe o piață liberă:

• în anul 2022, consumatorii au plătit un preț mediu cu aproximativ 26% mai mic față de cel estimat pentru o piață complet liberalizată;
• în perioada 2023–2025, prețul mediu plătit a fost cu circa 14% mai mare decât cel estimat pe piața liberă;
• pentru intervalul 2026–2028, estimările arată că populația ar putea plăti, în medie, un preț cu aproximativ 18% mai mare față de nivelul maxim anticipat pentru această perioadă.

Eliminarea plafonării gazelor, chiar și într-o formulă graduală, rămâne astfel un moment sensibil, cu impact direct asupra bugetelor gospodăriilor, într-un context în care autoritățile promit stabilitate, dar analiștii avertizează asupra costurilor ascunse.