Curtea Constituțională a României este așteptată să se pronunțe duminică asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) privind legea care stabilește condițiile de pensionare și modul de calcul al pensiilor magistraților.
CCR a amânat, în data de 10 decembrie, luarea unei decizii în acest dosar, stabilind un nou termen de pronunțare. Legea contestată face parte din al doilea pachet de măsuri pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, notează StirileProTV.
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a mai fost analizat anterior de Curtea Constituțională, care, în 20 octombrie, l-a declarat neconstituțional, motivând că nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.
Ulterior, în 2 decembrie, Guvernul și-a angajat din nou răspunderea pe un proiect revizuit, avizat negativ de CSM, care reglementează condițiile de pensionare ale magistraților și noul mod de calcul al pensiilor acestora. În data de 5 decembrie, ICCJ a decis, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității actului normativ.
Motivele invocate de Înalta Curte
Magistrații instanței supreme susțin că urgența proiectului nu a fost demonstrată în mod real, fiind construită pe o „realitate contrafactuală”. Aceștia arată că Guvernul a invocat în mod eronat condiționalitatea Jalonului 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență, scoasă din context și neconformă cu documentele transmise de Comisia Europeană, obiectul real al jalonului nefiind stabilirea modalităților de pensionare, ci propunerea inițială privind supraimpozitarea.
De asemenea, ICCJ reclamă lipsa unor date concrete privind impactul economic al legii pentru anii următori, aspect care, în opinia magistraților, nu justifică caracterul de urgență invocat de Executiv.
Instanța supremă mai susține că legea încalcă cerințele constituționale de claritate și previzibilitate, utilizând termeni juridici inexistenți sau nedefiniți și generând instabilitate legislativă. Potrivit magistraților, prin cumularea etapelor de eșalonare a vârstei de pensionare, a vechimii în muncă și a eliminării perioadelor asimilate, aproximativ 45% dintre magistrații în funcție ar ajunge brusc la vârsta de pensionare de 65 de ani, iar alți 21% la praguri cuprinse între 60 și 64 de ani.
Acuzații de discriminare și afectare a independenței Justiției
Magistrații ICCJ afirmă că legea creează o „discriminare evidentă” între categoriile de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși aceștia sunt singurii cu statut garantat constituțional. În timp ce alte categorii beneficiază de un standard minim de calcul de 65% din indemnizațiile brute, pentru magistrați este propus un procent inferior, cu plafonarea pensiei la maximum 70% din venitul net.
Potrivit instanței supreme, legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, iar pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la momentul intrării în vigoare a actului normativ, caracterul pensiei de serviciu ar putea fi redus până la dispariție. Pentru generațiile viitoare, pensia ar putea deveni chiar inferioară celei din sistemul public.
ICCJ mai susține că actul normativ încalcă independența Justiției, raportat la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale, precum și decizii anterioare ale CCR care au sancționat soluții legislative similare.
Ce prevede legea contestată
Legea stabilește corelarea vârstei de pensionare a magistraților cu vârsta standard din sistemul public de pensii, instituind o vârstă minimă de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026. Totodată, introduce condiția unei vechimi totale în muncă de minimum 35 de ani, aplicată etapizat, și creșterea graduală a vârstei de pensionare până la pragul de 65 de ani.
Proiectul mai prevede un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate, cu plafonarea pensiei nete la 70% din venitul net din ultima lună de activitate. De asemenea, sunt restrânse posibilitățile de acordare a bonificației de 1% și de actualizare a pensiei de serviciu.
Reacții politice
După amânarea deciziei CCR, premierul Ilie Bolojan declara că are încredere că proiectul va fi validat, afirmând că propunerea respectă prevederile constituționale. În schimb, fostul consilier prezidențial Ludovic Orban susținea că momentul ales pentru pronunțare ar indica o posibilă decizie de neconstituționalitate.
La rândul său, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, avertiza că o eventuală decizie de neconstituționalitate ar putea duce la suspendarea temporară a unor fonduri europene, apreciind că un al doilea refuz al CCR ar deschide o dezbatere serioasă privind funcționarea actualei coaliții de guvernare.
