Solstițiul de iarnă în emisfera nordică are loc duminică, 21 decembrie, și marchează debutul iernii astronomice. Este ziua cu cea mai mică durată a luminii naturale din întregul an, în timp ce noaptea atinge durata maximă.

În România, solstițiul de iarnă se produce în 21 decembrie 2025, la ora 17:03. La latitudinea Bucureștiului, ziua va avea 8 ore și 50 de minute, iar noaptea va dura 15 ore și 10 minute.

De ce apare solstițiul de iarnă

Solstițiile și echinocțiile sunt rezultatul mișcării Pământului în jurul Soarelui și al înclinării axei terestre cu aproximativ 23,4° față de planul orbitei. Această înclinare determină alternanța anotimpurilor și variația duratei zilei și a nopții pe parcursul anului.

În perioada septembrie–martie, emisfera nordică este orientată mai puțin spre Soare, ceea ce duce la zile mai scurte și nopți mai lungi, caracteristice sezonului rece. În același timp, în emisfera sudică începe vara astronomică.

La solstițiul de iarnă, Soarele se află la cea mai joasă traiectorie aparentă pe cer pentru emisfera nordică. La latitudinea medie a României, la amiază, Soarele urcă doar până la aproximativ 21° deasupra orizontului.

Când începe să crească durata zilei

După solstițiul de iarnă, durata zilei începe să crească treptat, iar nopțile devin din ce în ce mai scurte, proces care continuă până la solstițiul de vară, în jurul datei de 21 iunie. Creșterea este inițial aproape insesizabilă, dar devine tot mai evidentă în lunile următoare.

Termenul „solstițiu” provine din limba latină, din cuvintele sol (soare) și sistere (a sta pe loc), făcând referire la faptul că, în jurul acestui moment, poziția aparentă a Soarelui pe cer pare să se schimbe foarte puțin de la o zi la alta.

Semnificații astronomice și culturale

Solstițiile și echinocțiile nu sunt fenomene exclusive Pământului, ci apar pe toate planetele care au axa de rotație înclinată. În istorie, solstițiile au avut o importanță majoră pentru numeroase civilizații, fiind asociate cu ritualuri, sărbători și construcții monumentale orientate după poziția Soarelui.

De-a lungul timpului, solstițiul de iarnă a fost marcat prin festivaluri precum Saturnalia în Imperiul Roman, Yalda în Iran sau ceremonii solare în culturile precolumbiene. În astrologie, acest moment corespunde intrării Soarelui în zodia Capricornului, simbol al disciplinei și al unui nou început.