Institutul Național de Statistică a publicat rezultatele anchetei de conjunctură realizate în luna noiembrie 2025, iar datele indică un climat economic dificil pentru perioada noiembrie 2025 – ianuarie 2026. Managerii din principalele sectoare de activitate se așteaptă la scăderi ale volumului de producție, reduceri ale numărului de angajați și creșteri semnificative de prețuri, notează RomâniaTV.
În construcții, anticipațiile sunt rezervate: producția este estimată să scadă, tendința fiind reflectată de un sold conjunctural de -22,3%. Totodată, companiile din domeniu ar putea reduce personalul (sold conjunctural -12,3%), în timp ce costurile lucrărilor sunt așteptate să crească (sold conjunctural +33,1%).
Deși autorizațiile de construire pentru clădiri rezidențiale au crescut cu 4,1% în primele zece luni ale anului, majoritatea firmelor se confruntă cu presiuni mari pe costurile materialelor, energiei și forței de muncă.
În industria prelucrătoare, se preconizează o diminuare moderată a activității (sold conjunctural -6,6%) și o reducere a personalului (sold conjunctural -7,5%). În contrast, prețurile produselor industriale sunt așteptate să urce semnificativ (sold conjunctural +22,9%).
Comerțul cu amănuntul ar putea menține o relativă stabilitate a cifrei de afaceri (sold conjunctural -2,5%), în timp ce forța de muncă ar putea crește ușor (sold conjunctural +10,1%). Cu toate acestea, 45,9% dintre retaileri estimează scumpiri în următoarele trei luni, soldul conjunctural ajungând la +44,3%.
În sectorul serviciilor, se anticipează o evoluție aproape constantă a cifrei de afaceri (sold conjunctural -2,4%) și o menținere a numărului de angajați la același nivel (sold conjunctural -3,4%). Prețurile de vânzare ar putea însă crește (sold conjunctural +17%).
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că inflația va continua să reprezinte o problemă majoră: „Accentuarea blocajului financiar, care se simte din ce în ce mai mult în economie, alături de inflație, reprezintă o combinație letală mai ales pentru companiile mici și mijlocii, slab capitalizate.”
INS subliniază că datele reflectă percepțiile managerilor privind direcția în care se poate îndrepta economia, fără a indica amplitudinea exactă a schimbărilor estimate.