Credincioșii din întreaga țară îl sărbătoresc, astăzi, pe Sfântul Apostol Andrei, considerat Ocrotitorul României și „Apostolul românilor”. Tot pe 30 noiembrie își serbează onomastica mii de români care poartă numele Andrei, Andreea sau derivatele acestora. Ziua este una cu o puternică încărcătură religioasă, dar și cu numeroase tradiții, obiceiuri și credințe populare păstrate din vechime.

Sfântul Andrei, fratele Sfântului Petru, a fost unul dintre cei 12 Apostoli ai lui Iisus Hristos. Potrivit tradiției creștine, el a fost primul chemat la apostolat și primul care a propovăduit Evanghelia în zona Dobrogei, la geto-daci. Pentru misiunea lui, Sfântul Andrei este considerat creștinătorul acestor meleaguri. A avut parte de un sfârșit de mucenic, fiind răstignit la Patras, în Grecia, pe o cruce în formă de X – cunoscută astăzi drept „Crucea Sfântului Andrei”.

În România, Sfântul Andrei se bucură de o cinstire deosebită, fiind proclamat Ocrotitorul României în anul 1997, iar data de 30 noiembrie a devenit sărbătoare bisericească națională în urma hotărârii Sfântului Sinod din 2001.

În credința populară, noaptea de 29 spre 30 noiembrie este un moment magic, în care granița dintre lumea văzută și cea nevăzută dispare. Din acest motiv, sărbătoarea este supranumită și “Halloween-ul românesc”, pentru că se credea că spiritele și strigoii bântuie pământul.

Pentru protecție, oamenii apelează la ritualuri transmise din generație în generație:
• întorc oalele și cănile cu gura în jos;
• mănâncă sau se ung cu usturoi pe frunte, piept, spate și încheieturi;
• ung ușile și ferestrele cu usturoi;
• presară firimituri de pâine în curte pentru a ține spiritele la distanță;
• pun busuioc sfințit și agheasmă în hrana animalelor.

Un alt obicei este „descântatul sării”, droburile fiind apoi îngropate sub grajd și scoase de Sfântul Gheorghe, pentru protejarea animalelor.

Obiceiuri pentru belșug și noroc în anul următor

Românii păstrează tradiția semănării grâului în noaptea de Sfântul Andrei, un simbol al belșugului. Fiecare membru al familiei își pune grâul într-un vas, iar felul în care se dezvoltă până la Anul Nou este considerat un semn al norocului și al împlinirilor pentru anul ce urmează.

În unele zone se aduc în casă crenguțe de vișin; dacă înfloresc până la Crăciun, anul viitor va fi unul roditor.

Ritualuri pentru fete: aflarea ursitului

Fetele nemăritate folosesc busuiocul ca simbol al dragostei adevărate. Acestea pun un fir sub pernă în noaptea de Sfântul Andrei, cu credința că își vor visa ursitul.

Alte practici tradiționale includ:
• privitul într-un pahar cu apă și verighetă sfințită;
• statul între două oglinzi, cu lumânări în mâini, pentru a vedea chipul viitorului soț;
• ritualul cu ulciorul de lut și cărbuni încinși, însoțit de o incantație menită să atragă bărbatul sortit.