Curtea de Conturi a României a publicat concluziile unui amplu audit privind performanța Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), axat pe funcționarea Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) – sistemul informatic prin care sunt validate serviciile medicale, rețetele și consultațiile pentru milioane de pacienți, informează EVZ.ro.

Rezultatele auditului sunt îngrijorătoare: sistemul PIAS este depășit tehnologic, cu vulnerabilități majore, blocaje frecvente și lipsă acută de specialiști IT.

Cel mai complex sistem informatic din România, dar în colaps tehnic

Potrivit raportului, PIAS gestionează cea mai mare bază de date din administrația publică românească – peste 18 milioane de persoane potențial beneficiare, 70.000 de utilizatori activi și aproximativ 700.000 de servicii raportate zilnic, dintre care 200.000 sunt prescripții medicale.

Sistemul, construit pe o arhitectură de tip monolit și bazat pe peste 420.000 de tabele Oracle, și-a atins de mult limitele, neputând face față volumului uriaș de informații procesate zilnic.

Investiții de peste 1,1 miliarde lei, dar performanță minimă

Auditul, care a analizat perioada 2000–2024, arată că valoarea totală a investiției în PIAS a depășit 1,1 miliarde lei, dintre care 920 milioane pentru dezvoltarea inițială și 191 milioane pentru mentenanță, licențe și centre suport.

În ciuda acestor sume uriașe, rezultatele sunt sub așteptări. „Disfuncționalitățile frecvente, blocajele și suprasolicitarea infrastructurii tehnice învechite au afectat negativ calitatea serviciilor oferite asiguraților și activitatea furnizorilor medicali”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Lipsă de personal IT și management deficitar

Unul dintre cele mai grave aspecte semnalate este incapacitatea CNAS de a angaja și păstra specialiști IT.
„Incapacitatea instituțională de a recruta și reține personal calificat a limitat capacitatea instituției de a coordona și urmări obiectivele strategice”, precizează Curtea.

În plus, CNAS nu dispune de inventarul complet al activelor IT, nici de o strategie informatică dedicată, iar analiza de risc lipsește cu desăvârșire.

Disfuncționalități care afectează pacienții și medicii

PIAS a fost de mai multe ori în centrul unor crize majore, care au dus la blocarea temporară a eliberării rețetelor, întârzieri în raportarea serviciilor medicale și refuzul validării consultațiilor.

Curtea de Conturi arată că aceste probleme nu sunt izolate, ci rezultatul direct al unei infrastructuri „învechite și insuficient întreținute”, care funcționează „la limita capacității tehnice”.

Lecțiile pentru viitorul sistem informatic din sănătate

Raportul recomandă ca experiența PIAS să fie analizată detaliat înainte de lansarea noului sistem informatic al sănătății, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Curtea de Conturi propune trei direcții strategice:

1. Modernizarea infrastructurii IT – trecerea la arhitecturi modulare, optimizarea fluxurilor de date și implementarea unui sistem de feedback pentru furnizorii medicali.
2. Consolidarea resurselor umane și a managementului IT – angajarea specialiștilor IT prin pachete salariale competitive și formare continuă.
3. Măsuri de securitate și prevenție informatică – inventarierea completă a activelor IT, actualizări regulate de securitate și alinierea la standardele europene privind protecția datelor.

Concluzia Curții de Conturi este fermă: fără modernizare și fără specialiști IT dedicați, CNAS nu poate garanta continuitatea și siguranța serviciilor informatice esențiale din sistemul de sănătate românesc.