Guvernul condus de Ilie Bolojan intenționează să aplice, începând cu anul viitor, o reducere de 10% a salariilor din administrația centrală, ca parte a unui amplu pachet de măsuri de austeritate menite să reducă cheltuielile publice. În paralel, Executivul are în vedere o reformă a administrației locale, care ar putea duce la mii de concedieri.

Potrivit informațiilor obținute din surse guvernamentale, măsura urmează să fie aplicată în instituțiile centrale care nu au fost încă reorganizate, în timp ce în cele deja restructurate – precum Camera Deputaților și Senatul – autoritățile analizează alte soluții de reducere a cheltuielilor, inclusiv tăieri la investiții, mobilier și birotică.

Decizia vine pe fondul unui deficit bugetar major și al unui climat economic incert. Surse din sistem afirmă că, în lipsa unor măsuri drastice, România riscă să depășească din nou țintele de deficit asumate în fața Comisiei Europene.

Deja, unele instituții resimt presiunea bugetară. Managerii instituțiilor de cultură le-au cerut angajaților să își ia concediu fără plată în ultimele luni ale anului, ca soluție temporară pentru reducerea cheltuielilor. În același timp, în Senat s-au purtat discuții neoficiale despre posibile tăieri salariale, însă conducerea a cerut clarificări de la Ministerul Finanțelor înainte de a lua o decizie oficială.

Sindicatele și o parte dintre angajații din sectorul public și-au exprimat deja nemulțumirea, susținând că nu există un temei legal clar pentru diminuarea salariilor.

Pe lângă măsurile din administrația centrală, Guvernul Bolojan are în plan și o reformă în administrația locală, care ar presupune concedierea a aproximativ 13.000 de persoane, adică 10% din totalul angajaților din primării și consilii județene. Executivul vizează, astfel, reducerea cheltuielilor cu personalul, într-un sistem care numără în prezent circa 115.000 de funcționari publici.

Totuși, PSD se opune și propune o variantă mai blândă – eliminarea a 30% din posturi neocupate, dar maximum 20% din personalul activ, pentru a evita blocarea activității administrației locale.

Guvernul Bolojan justifică aceste măsuri prin nevoia de a reduce deficitul bugetar, care în 2024 a depășit 9% din PIB, moștenire a anului electoral precedent. Obiectivul anunțat pentru 2026 este aducerea deficitului la 6% din PIB, în condițiile în care cheltuielile pentru apărare vor continua să crească.

Pentru a atinge această țintă, Executivul a majorat deja TVA-ul de la 19% la 21% și a crescut accizele, iar Comisia Europeană a acceptat o relaxare temporară a țintei de deficit la 8,4% pentru 2025.

Reforma anunțată de Guvernul Bolojan urmează să fie prezentată oficial în Parlament la începutul lunii noiembrie.