Creștinii ortodocși din România sărbătoresc duminică, 13 aprilie 2025, Floriile, marcând intrarea solemnă a lui Iisus Hristos în Ierusalim, cu o săptămână înainte de Paște. Cunoscută și ca Duminica Patimilor, această zi deschide Săptămâna Mare și reprezintă unul dintre cele mai importante momente din calendarul liturgic ortodox.

Semnificație biblică profundă

Potrivit Evangheliilor, Iisus a fost întâmpinat în Ierusalim de mulțimi care îl aclamat cu ramuri de finic și măslin, strigând „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”. Este singura dată când Mântuitorul a acceptat să fie primit ca un împărat, iar acest moment este comemorat anual prin slujbe religioase speciale în toate bisericile ortodoxe.

În tradiția românească, ramurile de salcie au înlocuit frunzele de măslin și finic, fiind binecuvântate și apoi purtate de credincioși în procesiuni sau păstrate la icoane, în semn de protecție și credință.

Ritualuri și tradiții legate de salcia sfințită

Legenda spune că Maica Domnului ar fi traversat un râu pe o punte formată din ramuri de salcie, motiv pentru care această plantă a fost binecuvântată. După slujba din Duminica Floriilor, credincioșii duc acasă crenguțele de salcie sfințite și le așază la icoane, la intrarea în locuință sau le poartă la brâu, ca simbol al protecției divine.

În unele regiuni ale țării, fetele își pun sub pernă ramuri de salcie în noaptea de Florii, sperând să își viseze ursitul. În alte zone, acestea sunt duse la cimitir și așezate pe morminte, în semn de pomenire a celor dragi trecuți în neființă.

Obiceiuri și credințe populare

Floriile aduc și o serie de superstiții și obiceiuri vechi:

• Este dezlegare la pește, fiind una dintre cele două excepții din Postul Paștelui, alături de Buna Vestire.
• Se spune că nu este bine să te speli pe cap în această zi, altfel vei albi prematur. Dacă este totuși necesar, se recomandă folosirea apei sfințite.
• Dorințele rostite după împărtășanie în ziua Floriilor se crede că au mai multe șanse de împlinire.

În Banat și Transilvania, tinerele își lasă o cămașă curată și o oglindă sub un păr altoit, pentru a avea noroc în dragoste și sănătate. De asemenea, gospodinele pregătesc plăcinte și le oferă de pomană săracilor, un gest de milostenie și purificare sufletească.

Semne din bătrâni și legătura cu vremea de Paște

Conform tradiției populare, vremea din Duminica Floriilor prefigurează condițiile meteo de Paște. Dacă este soare de Florii, se spune că de Paște va ploua, iar dacă cerul este mohorât, vremea de Înviere va fi frumoasă. Deși aceste interpretări variază de la o zonă la alta, ele reflectă preocuparea oamenilor pentru mersul vremii în preajma sărbătorilor.

Originea sărbătorii și continuitatea creștină

Floriile au rădăcini străvechi, din vremea romanilor, când era celebrată zeița primăverii, Flora. După creștinarea poporului român, această sărbătoare a primit un sens religios profund, fiind transformată într-un moment de pregătire spirituală pentru Săptămâna Patimilor și Învierea Domnului.

Practici religioase și rugăciuni

În seara de Florii încep deniile, slujbe speciale oficiate în fiecare seară până la Paște, care rememorează suferințele lui Hristos. Tot în această zi, mulți credincioși aleg să se spovedească și să se împărtășească, curățindu-și sufletul în așteptarea marii sărbători pascale.

Se rostește, de asemenea, o rugăciune specială dedicată Intrării Domnului în Ierusalim, în care se cere binecuvântare, ocrotire și întărire în credință.

Zi onomastică pentru cei cu nume de flori

Floriile sunt și prilej de bucurie pentru cei care poartă nume de flori. Este sărbătorită o gamă largă de prenume, de la clasicele Florin și Florina, până la Viorica, Narcisa, Lăcrămioara, Garofița, Rozalia, Iris, Viorel și altele. Ziua este marcată de urări, flori și gesturi de prețuire față de cei dragi.

O zi de reflecție, înnoire și speranță

Duminica Floriilor din acest an, celebrată pe 13 aprilie 2025, este mai mult decât o sărbătoare religioasă – este un moment de reflecție, speranță și apropiere de valorile creștine. Cu o săptămână înainte de Paște, credincioșii sunt chemați la rugăciune, smerenie și iubire față de aproapele, într-un drum spiritual spre Înviere.