România și Ungaria au încheiat, luni, un acord de colaborare în domeniul gazelor naturale, consolidând cooperarea energetică dintre cele două țări. Acordul a fost semnat de Sebastian Burduja, ministrul Energiei din România, și Szijjártó Péter, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria, în contextul în care România se pregătește să devină un exportator net de gaze naturale prin exploatarea zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră, informează EVZ.ro.

România, nou exportator de gaze în regiune

Sebastian Burduja a precizat că România va furniza excedentul de gaze Ungariei, după acoperirea consumului intern.

"I-am spus și ministrului maghiar: nu ne deranjează deloc să înlocuim dependența Ungariei față de Rusia cu o dependență față de România. Suntem un partener corect, cu valori europene. Mai mult, strict din ceea ce nu vom avea nevoie pentru consumul intern, vom putea exporta la un preț bun, în interesul românilor — pentru dezvoltare, locuri de muncă și creștere economică", a declarat Burduja.

Zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră este unul dintre cele mai importante proiecte energetice offshore din Uniunea Europeană, iar forajele ar putea începe în câteva săptămâni. Această exploatare ar putea dubla producția de gaze a României, transformând-o într-un jucător cheie pe piața energetică regională.

Ungaria caută alternative la gazul rusesc

La rândul său, ministrul ungar Szijjártó Péter a subliniat importanța acestui acord, în condițiile în care Budapesta se confruntă cu presiuni pentru a-și reduce dependența energetică față de Rusia.

"Acest zăcământ nou va fi singura sursă proaspătă de gaze din regiune, care poate contribui la diversificarea energetică", a declarat oficialul ungar.

În 2024, interconectorul de gaze dintre România și Ungaria a permis un schimb comercial de 1,8 miliarde de metri cubi, dintr-o capacitate totală anuală de 2,6 miliarde de metri cubi. Totuși, Ungaria continuă să importe aproximativ 7,5 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducta Turkstream și prin România, în timp ce producția internă a țării se ridică la doar 1-1,5 miliarde de metri cubi pe an.

Prin acest parteneriat, România își consolidează poziția de furnizor strategic de gaze naturale în Europa de Est, oferind Ungariei o alternativă viabilă la dependența de resursele rusești.