În fiecare an, pe 9 martie, românii sărbătoresc Ziua de Mucenici, cunoscută și sub numele de sărbătoarea celor 40 de Sfinți. În tradiția populară, aceasta marchează începutul primăverii și este însoțită de o serie de obiceiuri specifice. Din punct de vedere religios, această zi amintește de cei 40 de mucenici din Sevastia, care și-au dat viața pentru credință în secolul IV.

Legenda celor 40 de Mucenici

Conform scrierilor bisericești, mucenicii erau soldați creștini de diferite origini – greci, romani și armeni – care făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. În vremea împăratului Licinius (308-324), creștinii erau persecutați, iar celor 40 de Mucenici li s-a cerut să renunțe la credința lor.

Pentru că au refuzat, aceștia au fost întemnițați, bătuți și apoi obligați să intre în apele înghețate ale unui lac din Sevastia. Legenda spune că în timpul rugăciunilor lor, apa s-a încălzit și au apărut 40 de cununi strălucitoare. În cele din urmă, soldații au fost uciși, iar trupurile lor arse.

Tradiții și obiceiuri de Mucenici

Ziua de 9 martie este una plină de obiceiuri și tradiții populare. Cel mai cunoscut este pregătirea mucenicilor, un preparat tradițional românesc.

• În Moldova, gospodinele pregătesc colaci în formă de 8, care sunt copți, unși cu miere și presărați cu nucă.
• În Muntenia și Dobrogea, mucenicii sunt mai mici, sub forma cifrei 8, și sunt fierți în apă cu zahăr, scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați sfinții.
• În Bucovina, se oferă colăcei, vin și lumânări de pomană pentru sufletele celor adormiți.

Un alt obicei popular este consumul a 44 de pahare de vin, care simbolizează sângele vărsat de sfinți.

Superstiții și interdicții de Mucenici

• Nu este bine să faci curățenie în gospodărie, pentru că se crede că vei avea parte de ghinion.
• Se aprind focuri în curți, pentru alungarea spiritelor rele și aducerea norocului.
• Sătenii lovesc pământul cu bețe, rostind descântece pentru a alunga frigul și a aduce primăvara. 

În tradiția populară, ziua de 9 martie marchează sfârșitul Babelor și moartea Babei Dochia, simbolizând trecerea de la iarnă la primăvară.