Județul Botoșani se confruntă cu un deficit semnificativ de consilieri școlari, afectând aproximativ 1.500 de elevi din învățământul special și privat, care nu beneficiază deloc de servicii de consiliere. În prezent, 40 de unități școlare din mediul urban și 38 din mediul rural au profesori consilieri școlari, însă raportul este unul deficitar.

Conform reprezentanților Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, la nivelul județului sunt acoperite 73 de unități școlare din mediul rural și 47 din mediul urban, pentru un total de 58.000 de elevi. Media este de un consilier la 750 de elevi, mult peste limita maximă de 500 de elevi prevăzută de legislație.

Situația este critică în unele școli, precum Liceul Tehnologic Todireni, unde învață 513 elevi, dar nu există niciun consilier școlar. Elevii care au nevoie de sprijin psihopedagogic trebuie să se deplaseze, la cerere, la Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională (CJRAE) Botoșani.

Lipsa unui consilier psihopedagogic în școli poate amplifica problemele elevilor, de la dificultăți de integrare până la anxietate și bullying.

Creștere a actelor de violență în școli

Tot mai mulți elevi din județul Botoșani ajung să se confrunte cu violențe în timpul pauzelor școlare. Potrivit comisarului șef de poliție Aniței Ioan, adjunctul șefului Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, în anul școlar 2024-2025, polițiștii au în responsabilitate 452 de unități de învățământ.

Polițiștii de siguranță școlară au organizat 549 de activități de prevenire, la care au participat peste 25.500 de elevi, și au desfășurat cinci campanii de prevenire. Cu toate acestea, în incinta și în zona adiacentă unităților de învățământ s-au înregistrat 102 infracțiuni.

Dintre acestea, 94 de fapte penale au avut loc în interiorul școlilor (+12 față de anul precedent), iar 8 în apropierea acestora (+1). În funcție de mediu, 43 de infracțiuni s-au produs în unități școlare din mediul urban (-2), iar 59 în mediul rural (+15). Cele mai frecvente fapte sunt lovirile sau alte violențe, generate de conflicte spontane sau de lipsa supravegherii în timpul pauzelor.

„Analizele de caz întocmite indică faptul că, în cele mai multe dintre cazuri, faptele s-au produs pe fondul unor conflicte spontane sau sunt rezultatul activităților din timpul pauzelor, când elevii sunt lipsiți de supraveghere, aspect care favorizează producerea de accidente”, a declarat comisarul șef Aniței Ioan, în cadrul unei conferințe de presă.