Până vineri, directorii unităților de învățământ trebuie să transmită online declarațiile de integritate semnate de cadrele didactice, prin care acestea își asumă că nu au efectuat meditații contra cost cu elevii proprii în anul precedent. Măsura vine în contextul în care piața meditațiilor nedeclarate a fost estimată la peste 350 de milioane de euro, iar impozitul pentru sumele nedeclarate la ANAF a ajuns la 70%, potrivit ProTV. 

Conform noilor reglementări, profesorii care nu respectă această obligație riscă sancțiuni, declarațiile intrând sub incidența legii privind falsul în declarații. Totodată, Ministerul Educației le reamintește dascălilor că trebuie să fie un exemplu de conduită morală pentru elevi și colegi.

În pragul examenelor naționale, mulți elevi consideră meditațiile private o necesitate. Conform unui sondaj realizat în urmă cu patru ani, peste o treime dintre liceeni cheltuiau între 700 și 800 de lei lunar pentru pregătire. Această practică, însă, a atras atenția autorităților fiscale, care încurajează profesorii să își declare veniturile și să intre în legalitate.

Consultanții fiscali subliniază avantajele fiscalizării veniturilor, printre care se numără posibilitatea decontării unor cheltuieli precum chiria, întreținerea sau facturile de utilități, pentru profesorii care oferă meditații acasă. În plus, veniturile legal declarate contribuie la pensii mai mari pe termen lung.

Valentina Saygo, consultant fiscal, a explicat că înființarea unui PFA (Persoană Fizică Autorizată) se poate face online, în doar o săptămână. „Taxele includ impozitul pe venit de 10%, plus contribuțiile sociale, în funcție de plafonul realizat,” a precizat aceasta.

Profesorii care au obținut venituri din meditații în 2024 sunt obligați să depună declarația unică până pe 25 mai 2025. Cei cu venituri anuale de peste 25.000 de euro vor trece automat la sistemul de impozitare real, cu posibilitatea de a beneficia de deduceri pentru cheltuielile aferente activității lor.

Măsurile adoptate urmăresc atât creșterea transparenței, cât și reducerea fenomenului „meditațiilor la negru”, care a fost acuzat că afectează inclusiv calitatea predării în școli.