Boboteaza, sau Botezul Domnului, este sărbătorită de creștinii ortodocși pe 6 ianuarie, marcând momentul în care Iisus Hristos a fost botezat de Ioan Botezătorul în apele Iordanului. Tradiția include și ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie, zi în care credincioșii țin post negru, conform rânduielilor bisericești, pregătindu-se pentru a primi cu evlavie Agheasma Mare.

Conform canoanelor Bisericii, postul ajunului este strâns legat de pregătirea spirituală și simbolismul botezului, o practică ce datează din secolele IV-VI, când catehumenii postau timp de 40 de zile înainte de a primi Taina Botezului. Postul este păstrat de credincioși pentru a gusta cu vrednicie din Agheasma Mare, care va fi folosită pentru sfințirea locuințelor, a obiectelor liturgice și a diferitelor lucruri de trebuință în viața spirituală.

Ajunul Bobotezei este însoțit de numeroase tradiții și superstiții populare. Se spune că cerurile se deschid în această noapte, iar cel care vede acest fenomen va avea dorințele împlinite. Tot în această seară, fetele nemăritate recurg la obiceiuri specifice pentru a-și afla ursitul, folosind busuioc sfințit pe care îl pun sub pernă sau îl leagă la mână.

Superstițiile de Bobotează reflectă legătura dintre natură și spiritualitate. De exemplu, dacă ajunul este brumăros, se crede că pomii vor rodi din abundență, iar dacă vremea este ploioasă, anul va fi marcat de ploi frecvente. Zăpada scârțâind sub picioarele preotului este văzută ca un semn al unui an bogat și rodnic.

Prezența preotului în gospodării, cu „Iordanul” și Agheasma Mare, este o tradiție importantă, simbolizând binecuvântarea și protecția pentru casă și familie. Este recomandat să deschidem ușile casei și inimile pentru a primi această sfințire, păstrând vie tradiția acestei mari sărbători creștine.