În noaptea de 5 spre 6 decembrie, sărbătoarea Sfântului Nicolae aduce bucurie și tradiții deosebite în casele românilor. Una dintre cele mai cunoscute este lustruirea ghetuțelor, când copiii așteaptă cu nerăbdare ca Moș Nicolae să le umple cu daruri.

Sfântul Nicolae este recunoscut ca un protector al copiilor, săracilor și orfanilor, fiind simbolul generozității și al bunătății. De-a lungul timpului, s-au conturat diverse obiceiuri și superstiții în jurul acestei zile, cu semnificații spirituale și culturale profunde.

Tradiții și obiceiuri

La sate, de Sfântul Nicolae, feciorii se organizează în cete și își aleg gazda unde vor repeta colindele de Crăciun și Anul Nou. Un alt obicei presupune așezarea unei crenguțe de pom fructifer în apă; dacă aceasta înflorește până la Anul Nou, se consideră un semn al belșugului în anul ce urmează.

De asemenea, se spune că Sfântul Nicolae aduce prima ninsoare, "scuturându-și barba albă". Dacă însă nu ninge, legenda afirmă că sfântul a întinerit.

Moș Nicolae și darurile sale

Moș Nicolae, inspirat din viața sfântului, este cunoscut pentru generozitatea sa. Povestea sa include legende precum salvarea a trei fete sărace de la sclavie, oferindu-le zestre sub formă de pungi cu aur. Aceste gesturi de bunătate au inspirat tradiția de a lăsa cadouri în ghetuțe, marcând începutul sezonului festiv.

Ghetuțele lustruite simbolizează respectul și pregătirea pentru venirea darurilor, fiind un prilej de bucurie și emoție pentru copii.

Sfântul Nicolae în istorie

Relicvele Sfântului Nicolae, salvate din Mira în 1087 de negustori din Bari, sunt adăpostite în cripta marii bazilici din acest oraș italian, unde atrag pelerini din întreaga lume.

Prin tradițiile și poveștile sale, Sfântul Nicolae rămâne un simbol al generozității și iubirii față de semeni, fiind cinstit atât de catolici, cât și de ortodocși.