Credincioșii din întreaga țară sărbătoresc astăzi, 30 noiembrie, pe Sfântul Andrei, cunoscut drept Ocrotitorul României și Apostolul românilor. Totodată, această zi are o încărcătură spirituală și culturală aparte, fiind prilej de sărbătoare pentru mii de români care poartă numele de Andrei, Andreea sau derivate. Sfântul Andrei, considerat creștinătorul poporului român, a fost proclamat Ocrotitorul României în anul 1997, iar ziua sa este sărbătoare bisericească națională.

Potrivit tradiției creștine, Sfântul Andrei, fratele Apostolului Petru, a fost primul propovăduitor al Evangheliei pe teritoriile locuite de geto-daci, inclusiv în Pont, Tracia și Scitia. Răstignit pe o cruce în formă de X la Patras, lângă Corint, acest simbol a devenit cunoscut sub numele de „Crucea Sfântului Andreiˮ. Apostolul este amintit în Sfânta Scriptură pentru implicarea sa în minunea înmulțirii pâinilor și peștilor și pentru rolul său în călăuzirea celor care doreau să-L cunoască pe Hristos.

Sărbătoarea este asociată și cu numeroase tradiții și superstiții populare românești. Se crede că în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, granița dintre lumea văzută și cea nevăzută dispare, iar spiritele cutreieră Pământul. Acest context a dus la compararea sărbătorii cu un „Halloween românescˮ. Pentru protecție, oamenii întorc cănile cu gura în jos, ung ușile și ferestrele cu usturoi și pun agheasmă sau busuioc sfințit în hrana animalelor.

De asemenea, tradițiile au un caracter prevestitor. Se spune că fetele își pot visa ursitul dacă pun sub pernă un fir de busuioc, iar gospodarii plantează grâu pentru a afla cum va fi anul următor. Crenguțele de vișin aduse în casă în această zi și care înfloresc până la Crăciun prevestesc belșug.

Sfântul Andrei este sărbătorit cu solemnitate în biserici, dar și în comunități, unde datinile și obiceiurile specifice sunt respectate cu sfințenie. Astfel, această zi îmbină semnificațiile religioase cu cele ale mitologiei și folclorului românesc, fiind un moment de introspecție, celebrare și comuniune spirituală.