Astăzi, creștinii ortodocși sărbătoresc Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, o zi marcată în calendar cu cruce roșie. Sfinții Arhangheli, considerați călăuzele sufletelor spre rai, au un loc aparte în tradiția religioasă și populară. Arhanghelul Gavriil este cunoscut ca vestitor al veștilor bune, fiind cel care le-a anunțat Sfinților Părinți Ioachim și Ana nașterea Fecioarei Maria. Arhanghelul Mihail, reprezentat în iconografia ortodoxă în haină de soldat cu o sabie îndreptată spre pământ, este considerat călăuza rugăciunilor credincioșilor către Dumnezeu și primul dintre îngerii păzitori care s-a luptat cu îngerii căzuți.

Pe 8 noiembrie, Sfinții Mihail și Gavriil sunt cinstiți în întreaga ortodoxie ca apărători ai credinței și protectorii oamenilor de la naștere până la moarte, ziua fiind cunoscută și sub denumirea de „Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil” sau „Sfinții Voievozi”. Sărbătoarea arhanghelilor datează din secolul al V-lea, când împăratul Arcadicus a sfințit o biserică în Constantinopol dedicată Arhanghelului Mihail. Ulterior, a fost inclus și Arhanghelul Gavriil, iar cei doi sunt recunoscuți ca îngeri, nu sfinți canonizați, fiind considerați asistenți la Judecata de Apoi și patroni ai casei, având rolul de a purifica sufletele.

Această zi reprezintă, în tradiția populară, un prag între toamnă și iarnă, iar în credința populară, Arhanghelul Mihail este cel care oprește venirea bruscă a iernii. Sărbătoarea este numită și „vara arhanghelilor”, deoarece vremea este mai caldă decât de obicei în această perioadă. Se spune că între sărbătoarea arhanghelilor și Crăciun ar trebui să existe câteva zile calde, cunoscute drept „vara iernii”.

Conform obiceiurilor, în ziua Sfinților Arhangheli nu se lucrează în gospodării, fiind considerat un gest de respect față de cei care, potrivit tradiției, iau sufletele celor morți. Se spune că, la moarte, dacă cineva a lucrat în această zi, sufletul va ieși greu din trup. Lumânările aprinse pe 8 noiembrie sunt considerate talismane pentru cei decedați, „ținuturi de lumină” în lumea de dincolo. Totodată, pentru cei vii, lumânările au rol de protecție și sănătate.

La biserică, după slujba religioasă, preotul citește rugăciuni de dezlegare și își așază veșmintele preoțești peste credincioși, gest considerat benefic pentru diverse afecțiuni, mai ales pentru cele mintale. Finii aduc nașilor colăcei, simbolizând pe cei doi arhangheli, iar în multe biserici hramul este marcat cu un pahar de vin și o felie de cozonac, iar credincioșii consumă pește, ca simbol de sănătate și protecție. Astăzi, tradițiile mai spun că nu este bine să te cerți cu nimeni.