În multe județe din România, sărăcia extremă este o realitate de zi cu zi. În unele regiuni, majoritatea populației nu are un loc de muncă cu forme legale, ceea ce înseamnă că nu plătesc taxe, nu contribuie la bugetul de stat și nu beneficiază de asigurări de sănătate sau pensii. Aceste comunități se află prinse într-un cerc vicios al sărăciei, izolației, viciilor și lipsei de oportunități, scrie Adevarul. .
Conform datelor oficiale, cele mai afectate județe din punct de vedere al ocupării forței de muncă sunt Botoșani, Giurgiu și Călărași. În aceste județe, mai mult de jumătate din populație nu are un loc de muncă oficial și nu contribuie la sistemul de asigurări sociale. Situația este cea mai gravă în Giurgiu, unde doar 41,4% dintre locuitorii apți de muncă au un serviciu. Urmează Călărași, cu o rată de ocupare de 43,2%, și Botoșani, cu 43,7%.
Județul Botoșani are un potențial agricol, cultural și turistic semnificativ, dar rămâne printre cele mai sărace județe din România. Aproximativ 60% din populație trăiește în mediul rural, iar mulți dintre aceștia se bazează exclusiv pe agricultura de subzistență și creșterea animalelor pentru a supraviețui. Lipsa agenților economici și a investițiilor în industrii alternative face ca locuitorii să aibă puține opțiuni pentru a-și câștiga traiul.
În unele sate din Botoșani, sărăcia este accentuată de lipsa educației sanitare, a serviciilor medicale și de vicii precum consumul de alcool. Potrivit asistenților sociali din județ, sărăcia și viciile duc la un cerc de probleme familiale și sociale. În multe dintre comunele Botoșaniului, nu există nici măcar medici de familie, iar spitalele și dispensarele sunt rare.
Statul este principalul angajator în Botoșani, dar forța de muncă activă este foarte limitată. Statisticile AJOFM arată că doar 25% din populația județului este activă, iar din aceștia doar 40% lucrează în mod legal. Astfel, mii de botoșăneni nu au un loc de muncă și nu contribuie la economia locală.
O problemă semnificativă este și nivelul scăzut de educație în rândul populației rurale. Aproximativ 80% dintre cei care trăiesc din ajutor social au cel mult opt clase. Acest nivel de educație scăzut le limitează accesul la cursuri de calificare și, implicit, la locuri de muncă mai bine plătite.
Autoritățile locale și AJOFM au încercat să organizeze burse de locuri de muncă și cursuri de calificare, însă puțini au fost cei care au participat. Potrivit asistenților sociali, mulți oameni se complac în situația lor și refuză să facă naveta la oraș pentru a munci. Aceasta este agravată și de problemele legate de transportul public, care este insuficient pentru a facilita accesul locuitorilor din comune la locuri de muncă din orașe.
Statisticile sunt șocante: doar 835 de persoane din cele 2782 de beneficiari de ajutor social din județul Botoșani au avut vreodată un contract de muncă. Restul, aproximativ 1900, nu au lucrat niciodată, unii nici măcar până la vârsta de 50 de ani.
Această realitate conturează un tablou sumbru al județului Botoșani, unde lipsa perspectivelor de angajare, educația precară și problemele de sănătate accentuează sărăcia și izolația.