George Enescu, considerat cel mai mare compozitor român al tuturor timpurilor, a fost o personalitate de referință care a contribuit semnificativ la plasarea României pe harta culturală a lumii. Născut pe 19 august 1881 în Liveni, lângă Dorohoi, într-o familie cu tradiții ortodoxe și înclinații culturale, Enescu a demonstrat un talent ieșit din comun încă de la o vârstă foarte fragedă.

De la patru ani, Enescu știa să citească, să scrie și să facă calcule matematice simple, începând în același timp să învețe să cânte la vioară. La doar cinci ani, a susținut primul său concert, iar ulterior și-a început studiile de compoziție sub îndrumarea lui Eduard Caudella.

La vârsta de 12 ani, Enescu a devenit faimos în Viena prin interpretările sale din lucrări ale unor mari compozitori precum Johannes Brahms, Pablo de Sarasate și Felix Mendelssohn-Bartholdy. Pe 6 februarie 1898, a debutat ca și compozitor în cadrul Concertelor Colonne din Paris cu Poema Română, marcând începutul unei cariere impresionante.

Enescu nu a fost doar un compozitor și violonist de excepție, ci și un mentor și ambasador cultural. A predat vioara la București și a susținut recitaluri, promovând muzica românească atât în țară, cât și pe plan internațional. El a jucat un rol crucial în recunoașterea globală a compozitorilor, dirijorilor și interpreților din România, lăsând o moștenire culturală de neprețuit. Astăzi, la 143 de ani de la nașterea sa, George Enescu rămâne o figură emblematică a muzicii clasice, admirat și respectat în întreaga lume.