Pe 29 iunie, Biserica îi prăznuiește pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, sărbătoare însoțită de numeroase obiceiuri și tradiții. Această zi marchează miezul verii agrare și perioada secerișului. Cei doi apostoli sunt celebrați împreună deoarece au murit în aceeași zi, în anul 67, în timpul persecuției creștine declanșate de împăratul roman Nero.
Sfântul Apostol Petru, fiul lui Iona și fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele său iudeu era Simon, dar Mântuitorul l-a numit Chifa (piatră). După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, Petru a fost chemat să devină pescar de oameni. A mărturisit dumnezeirea lui Hristos, dar s-a și lepădat de El când a fost prins pentru a fi răstignit. După Înălțarea Domnului, Petru a vorbit în adunarea ucenicilor și a ales pe Matia în locul lui Iuda. În ziua Cincizecimii, după predica lui, s-au botezat trei mii de persoane. Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică și Roma, unde a murit răstignit cu capul în jos în anul 67, pe 29 iunie.
Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei și aparținea neamului Veniamin. A fost elevul învățatului Gamaliel și a locuit în Tars, luptând împotriva creștinilor. A participat la uciderea arhidiaconului Ștefan. Pe calea Damascului, i s-a arătat Hristos într-o lumină orbitoare, mustrându-l: „Saule, Saule, de ce mă prigonești?”. Pavel s-a convertit și a primit botezul de la Anania, episcopul Damascului. A pornit în trei mari călătorii misionare și a scris 14 epistole incluse în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt protectorii spirituali ai închisorilor deoarece au fost închiși pentru mărturisirea lui Hristos. Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiți de libertate și ai celor care au greșit față de Dumnezeu, precum Petru care s-a lepădat de Hristos și Pavel care i-a prigonit pe creștini.
Anual, pe 29 iunie, sunt prăznuiți Sfinții Apostoli Petru și Pavel, cu o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții respectate de credincioși pentru a avea noroc și a fi feriți de rele. În multe regiuni ale țării, credincioșii duc la biserică mere, colivă, colaci și miere în faguri pentru a fi sfințite și apoi împărțite celor nevoiași în amintirea celor decedați.
Tradiția spune că, la miezul nopții, cerul se deschide și Sfântul Petru poate fi zărit pentru o clipă așezat la dreapta Tatălui. Sărbătoarea marchează și mijlocul verii agricole sau perioada secerișului, cu Sfântul Petru cunoscut drept protectorul agriculturii și recoltelor. În această zi, gospodarii calcă ceapa și usturoiul pentru a se bucura de recolte bogate, și se crede că atunci când Sfântul Petru plesnește din biciul său, scânteile care cad se transformă în licurici.
Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este însoțită de superstiții legate de vreme, belșugul recoltelor și menținerea sănătății.