Un om de afaceri din Botoșani restaurează o casă monument istoric care a aparținut unui mare negustor. Omul de afaceri Tonino Boldea a inclus această casă de pe strada Mihail Kogălniceanu într-un proiect imobiliar care presupune atât restaurarea acestui monument istoric, cât și construcția unui bloc de locuințe. Lucrările au debutat deja, iar data finalizării este stabilită pentru 12 februarie 2025.

Casa a fost construită în anul 1872 și a fost deținută de un important membru al comunității armene, medicul Dionisie Goilav. Imobilul, cu destinație de locuință, surprinde printr-un stil arhitectonic eclectic, de școală franceză.

Proprietarul acestei case a fost un important negustor armean, care a avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea Târgului Botoșanilor. Jean Goilav a deținut un conac în satul Ringhilești, iar în Botoșani a construit această casă de pe strada Mihail Kogălniceanu, unde pe vremuri funcționa IAS Cozinda.

Moșia lui Jean Goilav avea, în jurul anului 1910, o suprafață de peste 1600 de hectare la Ringhilești, pe malul Prutului, iar lucrările agricole se efectuau cu cele mai moderne utilaje agricole existente la acea vreme, la nivel european.

Negustorul deținea 500 de boi și 1000 de porci, iar pe moșia sa lucrau 1500 de angajați permanenți și câteva sute de zilieri. În anul 1913, Jean Goilav a exportat în Germania cereale de o bună calitate. A investit și în cultivarea unei specii deosebite de grâu roșu, renumit pentru cantitatea de gluten și dulceața specifică a făinii rezultate, căutată în întreaga Europă.

După 1918, moșiile au fost expropriate, iar Jean Goilav a protestat împotriva proiectului de expropriere a terenurilor agricole, dar acțiunea sa nu a putut schimba cursul evenimentelor. Astăzi nu se poate pune la îndoială faptul că, dacă în Botoșani nu s-ar fi așezat armenii, târgul nu s-ar fi dezvoltat atât de puternic, încât să devină cel mai important din Moldova, după Iași – reședința domnitorilor.

Astfel, armenii Goilavi au contribuit foarte mult la dezvoltarea comerțului, culturii, artelor și la ocuparea funcțiilor administrative și politice importante în Târgul Botoșanilor, inclusiv în Parlamentul României, după Unirea Principatelor, aducându-și un aport semnificativ la făurirea României moderne.