Pe 27 decembrie, în cea de a treia zi de Crăciun, creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Ștefan. În această zi, există mai multe lucruri care sunt considerate interzise. Numele Sfântului Ștefan înseamnă "cununa lui Dumnezeu", iar în fiecare an, pe 27 decembrie, credincioșii ortodocși respectă cu strictețe mai multe tradiții și obiceiuri.

Mai exact, se pare că numele Ștefan provine de la grecescul "Stephanos", care înseamnă „coroana”, „ghirlanda” sau „cununa”, cu care erau încununați învingătorii. Până în prezent, numele Sfântului Arhidiacon Ștefan este purtat de peste 400.000 de români, dintre care aproximativ 300.000 sunt bărbați și peste 100.000 sunt femei, conform informațiilor de pe Capital.ro.

La fel ca orice altă sărbătoare, și Sfântul Ștefan are o poveste. Legenda spune că Sfântul Ștefan era tânăr, frumos, bun orator și un remarcabil psiholog, un om cu o personalitate puternică. A predicat învățăturile lui Iisus și a atras atenția fariseilor, astfel că a fost condamnat la moarte, prin uciderea cu pietre, de către autoritățile iudaice din Ierusalim, fiind primul martir creștin.

Se pare că, începând din anul 560, osemintele sale se află în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura”, din Roma.

Există o serie de tradiții pe care credincioșii le respectă în fiecare an.

Mai exact, în ziua de 27 decembrie, se crede că nu sunt recomandate drumețiile montane și deplasările în zone izolate. Deși tradiția spune că sfântul ne protejează, călătoriile „hai-hui” ar fi considerate o sfidare la adresa sa.

Totodată, având în vedere că este o zi de sărbătoare, nu se face curățenie în casă și nu se spală haine.

Și certurile sunt interzise, indiferent de cine are dreptate. O altă superstiție spune că persoanele care nu s-au împăcat în Ajunul Crăciunului cu cei cu care au avut probleme tot anul mai au o șansă de Sfântul Ștefan. Reconcilierele sunt considerate mai puternice și mai durabile dacă se fac în această zi.

De asemenea, tradiția mai vorbește și despre icoana care-l înfățișează pe mucenicul martir: credincioșii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de multă vreme cu persoane foarte orgolioase este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ștefan, sfințită în această zi.

Totodată, se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart și persoanelor tinere care poartă numele primului mucenic Ștefan.

În unele zone ale țării, tradițiile diferă. În Muntenia, de Sfântul Ștefan se prepară "Pâinicile lui Ștefan". Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ștefan, se sfințesc la biserică în ziua praznicului și se împart copiilor săraci, conform informațiilor de pe click.ro.

De asemenea, de Sfântul Ștefan, se prepară și se împart mucenici cu miere și nucă.