O echipă de experți din afara Ministerului Sănătății a elaborat o nouă strategie națională de sănătate pentru România până în 2030, lansată în dezbatere publică la finalul anului trecut. După zece luni, actul normativ se află pe agenda ședinței de guvern de vineri și urmează să fie aprobat. Printre măsurile noi propuse de noua strategie se numără înființarea unui fond pentru calitatea serviciilor medicale, introducerea unei plăți pentru alegerea medicului în spitalele publice începând din 2026 și introducerea unor mecanisme inovative de plată a profesioniștilor din domeniul sănătății, precum stimulente pentru calitatea îngrijirilor și acordarea de plăți pe rezultat, conform 360medical.ro.

Strategia Națională de Sănătate 2022-2030 (SNS) reprezintă o condiționalitate solicitată de Comisia Europeană pentru asigurarea finanțării sistemului de sănătate din fonduri europene nerambursabile.

Vineri, în cadrul unei conferințe pe teme de sănătate, ministrul Sănătății a comentat obiectivele noii strategii.

„Am discutat mereu despre prevenție, despre dezvoltarea serviciilor ambulatorii, despre principalele priorități – morbiditatea și mortalitatea în România. Am vorbit despre bolile cardiovasculare, cerebrovasculare, oncologice, diabet și altele. Toate acestea acum beneficiază de un cadru strategic, iar următorii șapte ani sunt esențiali. Ei vor putea schimba sistemul de sănătate din punct de vedere al investițiilor în spitale, în noi clinici ambulatorii, dar și în ceea ce privește medicii de familie”, a afirmat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, citat de Agerpres.

„Vor putea beneficia de politici privind resursele umane, care sunt extrem de importante după părerea mea. Avem multe exemple în acest sens. S-au făcut multe investiții, însă fără politicile esențiale care să asigure și forța de muncă potrivită, celelalte investiții nu au niciun viitor”, a completat ministrul.

Potrivit strategiei, sistemul românesc de sănătate nu a avut până în prezent o abordare strategică susținută, „politicile de sănătate implementate fiind în principal reactive și documentate suboptimal din punct de vedere al dovezilor științifice și al bunei practici internaționale în domeniu”.

Una dintre cauzele principale este absența unui sistem de monitorizare și ajustare regulată a politicilor implementate în domeniul Sănătății în România.

Noua strategie națională de sănătate acoperă perioada 2023-2030 și se concentrează pe realizarea unor reforme structurale în sectorul de sănătate din România.

Documentul reprezintă cadrul de politică strategică națională pentru sănătate, iar elaborarea sa a luat în considerare recomandările de țară formulate de Comisia Europeană privind sistemul sanitar.

MĂSURI PROPUSE

Documentul include și un plan de acțiune cu măsuri propuse și termene clare de realizare pentru perioada 2023-2030.

În ceea ce privește finanțarea, strategia propune creșterea finanțării sistemului prin eliminarea treptată a excepțiilor de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate și introducerea de asigurări private de sănătate și contribuții personale ponderate.

„Subfinanțarea istorică a domeniului de asistență medicală primară și a ambulatoriului de specialitate a avut ca efect advers „rostogolirea” unui număr important de servicii de sănătate de la acest nivel către serviciile de urgență pre-spital (CPU/UPU) și serviciile spitalicești. Acest proces, împreună cu inadecvarea tarifelor pentru servicii de spitalizare continuă, au condus, printre altele, la supra-codificare, internări nejustificate, inclusiv evitabile, și utilizarea în exces a serviciilor spitalicești”, se arată în strategie.

În ceea ce privește îmbunătățirea calității îngrijirilor medicale, documentul propune înființarea „Fondului pentru calitatea serviciilor medicale”, pentru recompensarea financiară a celor mai performanți furnizori de asistență medicală, pe baza unor criterii obiective și măsurabile. Acest nou fond ar trebui înființat până în 2030, conform planului de acțiune.

O altă măsură propusă este introducerea unei coplăți pentru alegerea medicului în sistemul medical public, atât în ambulatoriu, cât și în spital.

Astfel, proiectul prevede pilotarea furnizării anumitor servicii elective (în ambulatoriu, medicale sau chirurgicale) în unitățile sanitare publice, „cu posibilitatea alegerii profesionistului care oferă serviciile de sănătate solicitate, în baza unei plăți reglementate conform legii și suportate de către beneficiar, și a posibilității programării transparente a serviciului respectiv în sistemul electronic de programări”.

Această măsură urmează să fie implementată începând din primul trimestru al anului 2026 până la finalul anului 2028.

O altă măsură propusă este acordarea de stimulente pentru calitatea îngrijirilor și performanța acestora, „integrate în modalitatea de plată a serviciilor și monitorizate prin sistemele de raportare digitală existente și dezvoltate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de către Ministerul Sănătății”, potrivit strategiei.

Alte stimulente urmează să fie introduse pentru înrolarea medicilor de familie și a asistenților medicali comunitari în rețele teritoriale destinate managementului integrat al bolilor cronice, pentru furnizarea de servicii în mod integrat și îmbunătățirea coordonării îngrijirilor, inclusiv prin utilizarea managerului de caz și a navigatorului de pacienți.

Aceste stimulente sunt propuse în condițiile în care strategia prevede constituirea de rețele teritoriale pentru furnizarea integrată a serviciilor de sănătate pentru principalele patologii cu impact negativ major asupra mortalității și dizabilității.

Alte măsuri vizează revizuirea sistemului de stabilire a prețurilor medicamentelor, pentru a stimula prezența pe piață și eliberarea de medicamente generice și biosimilare, precum și pentru creșterea capacității naționale de producție.

„În privința medicamentelor inovative, sunt propuse măsuri care să asigure accesul rapid la terapii împotriva afecțiunilor grave și fără alternativă terapeutică, la terapii medicale avansate, în condiții de sustenabilitate bugetară”, arată documentul.

Printre aceste măsuri se numără simplificarea procedurilor pentru aprobarea studiilor clinice pe teritoriul României.