Premierul Marcel Ciolacu își intensifică eforturile pentru a încerca să obțină aprobarea planului de creștere a taxelor propus de Guvernul României, după ce discuțiile cu oficialii europeni nu au adus rezultatele dorite. În ciuda încercărilor de a convinge Comisia Europeană să aprobe măsurile propuse, aceasta a cerut țării noastre să propună alte măsuri care să aducă venituri suplimentare la buget. Potrivit surselor, premierul Marcel Ciolacu are în plan să reia negocierile și să obțină acceptul oficialilor europeni pentru ajustările pregătite de Coaliția guvernamentală. În acest sens, premierul se va deplasa la Bruxelles la finalul săptămânii în vederea unei întâlniri cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Întâlnirea dintre premierul Marcel Ciolacu și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va avea loc pe 1 septembrie, la Bruxelles, cu focus pe discuții legate de deficitul bugetar al României. Doar după această întrevedere, pachetul de măsuri fiscale propuse de Guvern urmează să fie adoptat. Într-o declarație dată marți, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a dezvăluit că a solicitat Comisiei Europene să accepte o țintă de deficit de 5,5% din PIB, cu mult peste ținta inițială din legea bugetului, care era de 4,4% din PIB. Motivul invocat a fost cheltuielile substanțiale și neașteptate pe care țara le-a avut în urma conflictului din Ucraina. Boloș a subliniat că a prezentat oficialilor europeni proiectele de creștere a taxelor și reduceri de cheltuieli pregătite de Guvern.

"Am prezentat planul de măsuri fiscale și reducere a cheltuielilor bugetare. Discuțiile se bazează pe cifre și impactul bugetar, aspecte de interes atât pentru Comisia Europeană, cât și pentru România, având în vedere angajamentele noastre față de UE pe care trebuie să le respectăm. Am expus calculele noastre cu privire la impactul bugetar și acum urmează să fie analizate toate aceste măsuri, precum și modalitatea în care au fost concepute de Coaliție. De asemenea, așteptăm feedback cu privire la aceste propuneri", a menționat ministrul.

În ceea ce privește sursele de finanțare propuse de Guvern pentru a acoperi nevoile bugetare, acestea includ o serie de măsuri ce urmează să intre în vigoare începând cu 1 octombrie și 1 ianuarie. Din 1 octombrie, se propune eliminarea unor facilități fiscale în sectoare precum agricultura, construcțiile și IT-ul, introducerea plății contribuției la sănătate pe venitul real pentru profesii liberale (PFA), majorarea salariului minim la 3.300 de lei, creșterea taxelor pentru tichetele de masă și voucherele de vacanță, precum și instituirea de taxe pentru proprietățile scumpe. Totodată, se propune majorarea TVA-ului în cazul activităților turistice și de agrement. Din 1 ianuarie 2024, Guvernul dorește să introducă un impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile mari, în cazul în care impozitul pe profit de 16% este mai mic decât 1% din cifra de afaceri. În plus, se prevede o majorare a accizelor pentru tutun, alcool și energie, și creșterea salariului minim la 3.750 de lei.

În același timp, pentru a reduce cheltuielile bugetare, Guvernul ia în considerare o serie de măsuri între 1 octombrie și 1 ianuarie, cum ar fi reducerea cu 30% a numărului de secretari de stat, eliminarea posturilor vacante care nu sunt în domeniile sănătății, educației, justiției, apărării și finanțelor, limitarea normei de hrană, acordarea de vouchere de vacanță pentru funcționarii cu salarii sub 8.000 de lei net, restricționarea sporului pentru condiții vătămătoare la 1.000 de lei net, diminuarea numărului total de funcții de conducere, și reducerea cheltuielilor totale ale instituțiilor, precum și a numărului de consilieri personali.

În ciuda acestor propuneri, Guvernul se confruntă cu o situație dificilă în privința acoperirii necesarului de bani pentru anul 2024. Cele două Ordonanțe de Urgență propuse vor aduce aproximativ 39 miliarde de lei în 2024 (29 miliarde lei din creșterea taxelor și 10 miliarde lei din reducerile cheltuielilor bugetare), în timp ce necesarul total pentru anul viitor se ridică la 47,3 miliarde de lei. Această sumă include 21,8 miliarde lei pentru reducerea deficitului, 15 miliarde lei pentru recalcularea pensiilor prin reforma pensiilor generale și 10,5 miliarde lei pentru majorări salariale și alte cheltuieli.

Unul dintre subiectele discutate la Bruxelles a fost eliminarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a plafonului de 9,4% din PIB pentru sistemul de pensii. Cu toate acestea, discuțiile au fost rapid încheiate, deoarece oficialii Comisiei Europene au fost dispuși să discute modificarea, nu eliminarea plafonului, cu condiția să le fie prezentată legea pensiilor generale. Având în vedere că această lege nu există într-o formă definitivă în prezent, nu a fost posibilă prezentarea ei. Mai mult, Comisia dorea să vadă și un nou indicator care să aducă disciplină financiară, dar fără a afecta posibilitatea de a actualiza sau majora pensiile în viitor.