În județul Botoșani găsim o biserică de lemn unică în Moldova, care reprezintă un monument istoric cu o poveste demnă de un scenariu de film. Aceasta este Biserica de lemn „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Corjăuți-Hilișeu Horia. Cu toate că are o vechime semnificativă, acest lăcaș sfânt rămâne neîmblânzit de trecerea timpului și se înalță impunător. Este, în esență, inima micului sat Corjăuți, situat la aproximativ 50 de kilometri distanță de municipiul Botoșani și foarte aproape de graniță.
Biserica reprezintă una dintre comoarele arhitecturale ale județului Botoșani. Legenda afirmă că ridicarea bisericii de lemn a avut loc în următoarele împrejurări: între anii 1811 și 1813, Ioniță Bașotă a construit o biserică nouă din zid în satul Pomârla, unde avea conacul său. Bisericuța de lemn, ctitorită de Bașotă, a fost solicitată de locuitorii satelor Corjăuți și Hliboca, ambele situate pe moșia lui Bașotă. În urma unui conflict între aceste două sate cu privire la biserica de lemn, proprietarul de atunci a intervenit hotărâtor și a ordonat corjăucenilor să-și reconstruiască biserica. Aceștia, cu mare grabă, au demontat biserica și, în timpul nopții, au transportat-o la Corjăuți, unde au reconstruit-o, conform relatărilor exploratorului Ionuț Haidău.
Anii 1899, 1908, 1913 și 1943, înscrise cu vopsea pe peretele exterior nord-vestic al altarului, pot sugera diverse reparații ale structurii. Din punct de vedere arhitectonic, biserica face parte din categoria bisericilor de lemn specifice Moldovei. Acoperișul are două versante, în stilul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, un model frecvent întâlnit la ucraineni.
Biserica emană o austeritate subtilă, dar nu îi lipsesc elementele decorative la intrări și consolele de sub streșini. De notat este portalul de intrare în biserică, trilobat în partea superioară, cu o formă mai înaltă în centru și decorat cu rozete și alte motive filigranate în jurul deschiderii. Temelia și soclul bisericii sunt construite din piatră, pereții sunt din bârne de stejar, iar acoperișul original din draniță, afectat de trecerea timpului, a fost înlocuit cu tablă.
Pridvorul, de formă pătrată cu latura de 4,70 m, luminat de o singură fereastră în partea de apus, este separați de restul bisericii printr-un perete de scândură cu o deschidere arcuită. Naosul, de formă pătrată cu latura de 6 m, este luminat de trei ferestre, două spre sud și una spre nord, toate având forma dreptunghiulară cu dimensiunile de 60 / 30 cm. Altarul are formă poligonală, fiind separat de naos prin catapeteasmă și ridicat cu o treaptă. În partea de răsărit, altarul are o fereastră de aceeași formă și dimensiuni ca și cea din naos.
Catapeteasma este construită din lemn de tei, având trei rânduri de icoane și portal. Se estimează că catapeteasma a fost realizată în același timp cu biserica. Icoanele de pe catapeteasmă sunt sculptate din lemn de tei, pictate în stil bizantin și se păstrează într-o stare bună. Pictorul responsabil pentru aceste lucrări nu este cunoscut. Toate icoanele sunt încastrate în rame simple și decorate cu aur. Ușile împărătești sunt sculptate cu motive de frunze și ramuri aurite. Preotul paroh care are grijă de această biserică unică este părintele Cristian Tărnăuceanu.
[Foto: Ionuț Haidau]
