Datele testelor PISA, singurele care pot oferi în mod corect o imagine de ansamblu, la nivel național, arată că un procent important dintre copiii din România pot citi, dar nu înțeleg ceea ce citesc. În Finlanda, procentul este de 3 ori mai mic.
„Potrivit rezultatele oficiale, 59,2% dintre elevii români s-au situat cel puțin la nivelul 2 de competență la testele PISA, ceea ce înseamnă că pot înțelege un text de lungime medie, pot extrage ideea principală, pot căuta informații pe baza unor criterii, altfel spus, pot construi semnificații pe baza a ceea ce citesc (pot învăța pe baza lecturii).
Aproximativ 1% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6) – pot înțelege texte lungi, pot utiliza concepte abstracte, pot face diferența dintre fapte și opinii”, arată Ministerul Educației.
Altfel zis, 60% dintre elevii români se descurcă onorabil la înțelegerea unui text. Ceilalți 40% dintre elevi citesc, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Ei sunt analfabeți funcțional.
O cifră care trebuie să ne îngrijoreze?
Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să facem o comparație. În statele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, ce cuprinde 38 de state, 77% dintre elevi înțeleg ceea ce citesc, cu 17% mai mult decât în România.
Dintre statele europene, cel mai bine se descurcă la citit și înțelegere a textului Estonia (locul 4 în lume). Pe următoarele locuri regăsim: Finlanda (7 în lume), Irlanda, Polonia.
Elevii din România se află, la citire și înțelegere, pe locul 47 în lume, peste Bulgaria care e pe 53, dar în urma Greciei (43), Ucrainei (42), Ungariei (32).
Ce face școala din Finlanda atât de specială
Datele arată că în Finlanda doar 14% dintre copii sunt analfabeți funcțional, un procent de trei ori mai mic față de România (40%).
Newsweek România a scris că Finlanda nu pune preț pe olimpiadele internaționale așa cum o face România. România este cea mai bine plasată țară din Europa în ceea ce privește numărul de medalii pe care elevii le-au obținut, în 2022, la olimpiadele școlare internaționale. Finlanda are zero medalii la aceste olimpiade.
Un alt exemplu pentru modul în care e gândită școala în cele două țări vine dintr-un exemplu particular. Un părinte a făcut anul trecut mai multe demersuri pentru a convinge Ministerul Educației să-i accepte copilul în clasa pregătitoare chiar dacă avea abia 5 ani.
În timp ce, în România, un părinte luptă în justiție opentru ca un copil să fie primit la școală la 5 ani, Finlanda nu permite nicio excepție. Elevii merg la școală de la 7 ani.
Școala începe la 7 ani
Copiii finlandezi obțin rezultate excepționale la testele internaționale de citire, dar nu încep școala decât la vârsta de 7 ani. O serie de țări care nu au rezultate atât de bune la aceste teste oferă lecții formale de lectură copiilor de 5 ani, astfel încât s-a constatat că predarea timpurie a lecturii face mai mult rău decât bine. Sursa este AICI
Nu trebuie generalizat, mai ales pentru că limba finlandeză are, de asemenea, un sistem ortografic direct și o structură simplă. Mai mult de o treime dintre copiii finlandezi citesc deja înainte de a începe școala, ceea ce îi oferă profesorului finlandez mediu un avans față de profesorii din multe țări
Sistem cu profesori bine plătiți
„Sistemele educaționale variază de la o țară la alta, iar sistemul finlandez are o reputație foarte bună: este bine finanțat, profesorii sunt foarte bine calificați, iar programa școlară din Finlanda se concentrează în special pe însușirea competențelor de bază. Toate aceste lucruri contribuie la excelenta rată de alfabetizare finlandeză... ”, se arată în documentul de mai sus.
Efectele sărăciei...
„Nivelurile de sărăcie din copilărie au, de asemenea, un impact asupra performanțelor școlare. Deși faptul de a fi sărac nu împiedică de fapt un copil să învețe, este mai probabil, din punct de vedere statistic, ca elevii mai săraci să aibă un vocabular limitat și să aibă părinți cu un nivel de educație mai scăzut și cu abilități de alfabetizare mai slabe.
Copiii mai săraci nu au, în general, acces la atâtea cărți sau alte resurse educaționale în casă și este mai puțin probabil să aibă un loc liniștit pentru a studia.
Școlile din zonele bogate ale unei țări obțin aproape întotdeauna rezultate academice mai bune decât școlile din zonele mai sărace, indiferent de țară, iar aceste diferențe de performanță pot fi foarte mari.
De exemplu, în Statele Unite, aproximativ 14% dintre copii trăiesc în sărăcie, în Marea Britanie, cifra este de 30%, dar în Finlanda, rata este doar de 5%”, arată studiul mai sus menționat.
În România, 200.000 de copii se culcă seara flămânzi. Studiile arată că 51% dintre copiii români nu cresc şi nu se dezvoltă normal din cauza sărăciei. Situația cea mai gravă este la sate, deoarece 74% dintre copiii săraci trăiesc în zona rurală.
Diferențe între sistemele de educație
Profesoara și cercetătoarea independentă Lucy Crehan a petrecut câteva luni în Finlanda. Ea a aflat că, deși copiii finlandezi nu încep școlarizarea formală decât la vârsta de 7 ani, ei nu se prezintă la școală fără o educație prealabilă.
Cei mai mulți dintre ei frecventează creșe și grădinițe care sunt conduse de profesioniști bine calificați, cu un număr mare de angajați în raport cu copiii. Educația preșcolară din Finlanda se bazează în principal pe activități care implică jocul. Finlanda are, de asemenea, un curriculum de competențe academice pe care copiii de grădiniță trebuie să le stăpânească și care include punerea bazelor pentru citire și aritmetică.
Există un educator la fiecare 7 copii.
Copiii finlandezi de aceeași vârstă din învățământul preșcolar au un membru al personalului educațional care supraveghează doar 7 copii.
Newsweek a scris că numărul mediu al elevilor din fiecare ciclu școlar este mult mai mare decât ceea se prevede în primul draft al Legii Educației propus de ministrul Ligia Deca. Se doresc clase cu 22 de elevi la liceu. În realitate sunt, în medie, cu 4 mai mulți.
Sprijin pentru copiii ce rămân în urmă
„În modelul finlandez de educație, copiii preșcolari care sunt mai avansați sunt ajutați să își dezvolte în continuare abilitățile, iar toți copiii sunt supuși unui screening pentru nevoi speciale, astfel încât să poată beneficia de sprijin suplimentar de îndată ce încep școala.
Metodele de predare din Finlanda nu par a fi foarte diferite de cele întâlnite în alte țări, dar școlile lor au sisteme foarte bune de sprijin și intervenție pentru copiii care rămân în urmă.
Deși sistemele de educație din majoritatea țărilor oferă un anumit tip de sprijin suplimentar pentru elevii cu dificultăți, puține dintre ele dedică același grad de expertiză și resurse ca în Finlanda.
În fiecare școală există profesioniști cu înaltă calificare, inclusiv psihologi și asistenți sociali, care se ocupă de bunăstarea psihologică și socială a copiilor, precum și de nevoile lor educaționale.
Iar copiii care nu înregistrează progresele așteptate beneficiază de sprijin suplimentar periodic din partea unor profesori calificați cu pregătire de specialitate”, se arată în studiul mai sus citat.
Sursa: newsweek.ro
