Așa cum mulți se așteptau, numărătoarea inversă a fost oprită luni cu 10 secunde înainte de lansarea rachetei Starship. Am putea vedea lansarea joi, dar am putea asista la o nouă amânare. După ani de încercări, zboruri ratate și explozii spectaculoase ale unor modele de probă, este posibil, ca la orice premieră, să apară alte probleme de ultim moment. Chiar și în cazul unei noi amânări, evenimentul merită urmărit pentru că aduce cu sine o serie de recorduri care fac din Starship, produsă de compania SpaceX a miliardarului Elon Musk, o rachetă unică.

În primul rând, dimensiunile rachetei sunt colosale. Boosterul, sau prima treaptă, este partea rachetei care desprinde întregul ansamblu de pe Pământ. Acesta are o înălțime de 69 de metri, deci mai mult de două blocuri cu 10 etaje puse unul peste altul. Diametrul este de 9 metri, iar în partea de jos sunt montate 33 de motoare de rachetă, un alt record. Deasupra acestui colos stă racheta Starship propriu-zisă, înaltă de „numai” 50 de metri, care transportă încărcătura în spațiu. Tot un record absolut este și turnul de lansare care are o înălțime de 145 de metri. Cea mai înaltă clădire din București are mai puțin de 140 de metri.

Apoi, Starship este prima rachetă din istorie care este proiectată să fie complet reutilizabilă. Este poate cea mai importantă caracteristică a rachetei, pentru că scade dramatic prețul unei lansări, un detaliu esențial dacă vrei să trimiți un milion de coloniști pe Marte, așa cum intenționează să facă Elon Musk. Să nu uităm că orice lansare a unei rachete în spațiu înseamnă acum pierderea tuturor treptelor sau măcar a unei părți din acestea.

Dimensiunea impresionată a Starship înseamnă și o capacitate de transport fără egal. Rachetele rusești trimit trei cosmonauți pe Stația Spațială Internațională în timp ce capsula Dragon, produsă tot se SpaceX, transportă 4 pasageri. Cel mai mare vehicul spațial de până la Starship, naveta spațială, retrasă între timp din serviciu, transporta 7 astronauți. Starship este proiectată să transporte 100 de pasageri.

Întoarcerea navetei este în egală măsură un record în sine. Niciodată până acum nu au încercat inginerii să aducă pe pământ un corp artificial atât de mare care să rămână intact până la aterizare. Scutul termic, care a cedat în cazul navetei Columbia în 2003, va juca și acum un rol crucial. La revenirea pe Pământ, naveta va plana pe „burtă” până în apropierea rampei de aterizare. În acel moment, va face un ”flip” și va reveni la poziția verticală, iar la câțiva zeci de metri de sol racheta va fi prinsă de două brațe enorme plasate pe turnul de lansare.

Un alt aspect remarcabil este modul în care este construită racheta Starship. Folosește materiale ieftine, precum oțelul, motoare ușor de produs în masă la costuri scăzute și software performant și verificat cu ocazia lansărilor rachetelor Falcon 9, care sunt trimise cu o cadență de una la câteva săptămâni.

Având în vedere toate aceste recorduri, Starship va schimba radical industria spațială. Costul unei lansări va deveni comparabil cu al unui zbor de avion, deschizând drumul exploatării altor planete, dezvoltării unor orașe spațiale și colonizării altor astre. Dar, mai întâi, Starship trebuie să zboare și să aterizeze cu succes.

Anunțând pe Twitter (rețea socială pe care o deține) iminenta lansare a rachetei, Elon Musk a scris ”Success maybe, excitement guaranteed!” (Succes poate, entuziasm garantat!)

Putem urmări împreună lansarea Starship luni sau în viitorul foarte apropiat aici. 

Sursa:republica.ro