Guvernul a publicat varianta finală a Planului investiţional de dezvoltare a infrastructurii . Proiectele din Moldova nu mai intră în competiţie pentru finanţare: banii vin pe măsură ce fiecare avansează. Autostrada Ungheni-Iaşi-Tg.Mureş are punctaj mai bun decât Bacău-Braşov.

„Plantonul” liderilor Asociaţiei Împreună pentru A8 la Ministerul Transporturilor a dat roade. „După aproape două săptămâni de discuţii şi o activitate intensă la Bucureşti, iată că logica unor calcule a învins dorinţa fără logică a unor politicieni! A8 şi A7 rămân cele mai importante autostrăzi din Moldova!”, a anunţat pe pagina sa de Facebook Cătălin Urtoi. Împreună cu Ionel Apostol, a demonstrat că Iaşul poate mai mult – a subliniat el, apreciind, pe de altă parte, că ministrul Transporturilor „a lăsat specialiştii din minister să-şi facă treaba corect din punct de vedere tehnic”.

Dincolo de acest maraton al discuţiilor purtate la Bucureşti, a fost amintit aportul petiţiilor depuse de cetăţeni la proiectul Planului Investiţional de dezvoltare a infrastructurii rutiere, pus în dezbatere publică, al celorlalte asociaţii civice – Moldova Vrea Autostradă şi Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei. Cătălin Urtoi a solicitat sprijinul clasei politice locale pentru realizarea A8 şi A7.

De altfel, spre deosebire de coeziunea celor din Bacău, politicienii ieşeni s-au mulţumit cu mai puţin. Astfel, la întâlnirea cu ministrul Transporturilor şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, la începutul lunii, au fost prezenţi doar şase dintre aleşii Iaşului. Un demers unanim a lipsit, în ciuda promisiunilor venite în acest sens din toate taberele politice.

Ce s-a modificat

Primul lucru îndreptat a fost denumirea tronsoanelor de autostradă. Astfel, „Montana” (A8) a revenit la „Unirii”, „Drumul Siretului” (A7) a redevenit „Moldova”, iar „Moldova” (A13) a primit numele „Carpatia”. „Am sugerat schimbarea pentru a nu se confunda cu Autostrada Moldovei, adică A7”, a precizat Irinel Bucur, de la „Împreună pentru A8”.

Punctajul final diferenţiază proiectele din reţeaua TEN-T Core (reţeaua principală) de cele incluse în reţeaua TEN-T Comprehensive (reţeaua extinsă). Pe de altă parte, alocarea se va face în funcţie de maturizarea proiectelor şi necesarul de fonduri, în aşa fel încât nu vor mai fi blocate sume pe proiect.

Astfel, 13 proiecte, printre care Tg. Mureş-Tg. Neamţ-Iaşi-Ungheni, vor fi finanţate integral în funcţie de progresul fizic al acestora în perioada de valabilitate a Programului Operaţional de Transport (2021-2027, respectiv până în 2030). „Aceste 13 proiecte nu vor intra în competiţie. Printre ele se numără şi Braşov-Bacău”, precizează Irinel Bucur. Practic, fiecare proiect va primi finanţare pe măsură ce avansează.

În versiunea iniţială, tronsonul A13 de la Bacău la Braşov, pentru care s-au contractat serviciile de realizare a SF şi a proiectului tehnic cu termen de finalizare sfârşitul anului viitor, era practic la egalitate cu segmentul Ungheni-Iaşi-Moţca, aflat şi el în curs de proiectare, dar cu „un etaj” mai sus pe hărţile reţelei trans-europene de transport.

Reţeaua principală („core”) include autostrăzile A1 şi A2 (Timişoara-Sibiu-Bucureşti-Constanţa), A7 şi A8 (Tg. Mureş-Iaşi) fac parte din reţeaua principală, iar celelalte autostrăzi şi şosele rapide sunt cuprinse în reţeaua extinsă („comprehensive”).

După publicarea primei versiuni a Planului Investiţional, liderii politici ieşeni au anunţat un front comun pentru A8. Pe fondul negocierilor strânse purtate la Bucureşti pentru diverse funcţii guvernamentale, frontul comun pare să se fi concretizat în rândul asociaţiilor civice.

Sursa:ziaruldeiasi.ro