Raiul neştiut al pescarilor din nordul Moldovei. „La noi se poate prinde orice, mai puţin balenă şi rechin”
26/07/2021 09:31 in STIRI

Botoşaniul este un adevărat rai al pescarilor. Cu peste 150 de iazuri şi două râuri mari bogate în peşte, judeţul nord-moldav este căutat de pasionaţii de pescuit din toată zona Moldovei. De altfel, la Botoşani în afară de sturioni se găsesc din abundenţă toate speciile de peşte cunoscute în România.

Puţină lume ştie, dar Botoşaniul este pe locul doi în România, după Tulcea, din punct de vedere al suprafeţei luciului de apă dulce. Dintr-o suprafaţă totală a judeţului de aproape 5000 de kilometri pătraţi, o bună parte este acoperită cu iazuri,lacuri antropice, bălţi, pâraie şi râuri. Inclusiv două râuri mari, Siretul şi Prutul. 

În cele peste 150 de iazuri ale Botoşaniului, dar şi în Prut cresc aproape toate speciile de peşte cunoscute în România. Tocmai de aceea judeţul nord-moldav este considerat un adevărat rai pentru pasionaţii de pescuit.    

În special Prutul dar şi marile iazuri precum Dracşani, Negreni , Hăneşti sau Rogojeşti, atrac numeroşi pescari profesionişti dotaţi cu scule de ultimă generaţie, inclusiv sonar. Iazurile de mai mici dimensiuni, majoritatea deosebit de pitoreşti şi populate cu păsări acvatice aproape ca în Delta Dunării, atrag mai ales pescarii amatori, dornici mai ales de relaxare şi linişte în mijlocul naturii.

„La Botoşani pescuitul are o tradiţie neîntreruptă de secole, mai ales că este al doilea din ţară ca şi luciu de apă. La Botoşani vin pescari din toate judeţele învecinate, avem în jur de 6000 de pescari înscrişi. Sunt locuri minunate de pescuit, inclusiv cu capturi record.”, spune Cosmin Humelnicu, directorul Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Botoşani.    

„Numai balenă şi rechin nu avem aici”  

Judeţul Botoşani este o patrie a lacurilor antropice şi a iazurilor. În plus este o abundenţă de peşte extraordinară.  „Numai balenă şi rechin nu avem  aici. Ca şi diversitate a speciilor stăm foarte bine. Începând de la caras, crap, ten, avat, somn şalău,ştiucă. În afară de sturioni cam avem toate speciile de peşte întâlnite în România”, spune Cosmin Humelnicu. 

Fiecare din cele 150 de iazuri are specificul său şi când vine vorba de speciile de peşte întâlnite. De exemplu la iazul Dragalina, o adevărată splendoare mai ales datorită populaţiilor de lebede, pescarii pot prinde biban, crap, caras sau roşioară. La Costeşti se pescuieşte cel mai bine crap, caras, şalău şi plătică. Pe iazul de la Hăneşti, deosebit de pitoresc , pasionaţii de pescuit pot găsi şalău, somn, crap, plătică, novac dar şi caras.  Pentru cine doreşte să prindă biban şi caras este recomandat în general iazul de la Zăiceşti. 

Nu în ultimul rând iazul de la Loeşti, renumit şi pentru faptul că aici se plimba Mihai Eminescu, are populaţii importante de somn, crap, ştiucă,caras, fitofag şi novac. Ideale pentru partide de pescuit sunt şi marile lacuri antropice de la Negreni dar mai ales Dracşani. 

Legendele spun că Dracşaniul a fost iniţial un iaz făcut la ordinele lui Ştefan cel Mare, şi el mare amator de peşte de la Botoşani. Mai apoi în anii 70, prin indiguirea râului Sitna s-a creat lacul de acumulare Dracşani. A rezultat cel mai mare lac de luncă,  cu o suprafaţă de peste 570 de hectare şi bine populat cu peşte, în special crap.  

Patria monştrilor acvatici  

Una dintre cele mai căutate zone de pescuit din Moldova este râul Prut, mai ales în zona uriaşului lac de acumulare, amenajat în perioada comunistă, de la Stânca-Costeşti. Aici se găsesc numeroase specii de peşte, din abundenţă. Lacul de acumulare este însă patria somnului. Acest peşte răpitor atinge dimensiuni colosale în această zonă. Există numeroase legende pescăreşti în legătură cu uriaşii somni de la Prut. 

„Au adus scafandrii să monteze diferite instalaţii la baza barajului, atunci când l-a făcut Ceauşescu. Când au intrat scafandrii şi au văzut somnii au zis că nu mai intră în apă fără cuşcă de protecţie. Şi noi mergeam cu barca cu motor şi am văzut un monstru din acesta.  Avea o spinare uriaşă”, spune Marius, un sătean din zona lacului de acumulare de la Stânca. 

Cu toate legendele înfricoşătoare, lacul rămâne locul preferat al pescarilor. ”Eu aici mă relaxez cel mai bine. Venim cu corturile stă un week-end şi ne încărcăm bateriile. Şi mai prindem şi peşte”, mărturiseşte un tânăr botoşănean pasionat de pescuit.   

 

Pandemia a crescut numărul pescarilor  

Pentru a pescui la Botoşani este nevoie în primul rând de un permis de pescuit vizat la AJVPS. Dacă se merge pe Prut trebuie anunţată şi Poliţia de Frontieră, fiind zonă de graniţă. În plus majoritatea iazurilor sunt private, fiind şi crescătorii de peşte. Cu toate acestea pun la dispoziţia pasionaţilor de pescuit contra unor sume de variază între 40 şi 100 de lei pe zi, zone dedicate pescuitului sportiv.  

Cea mai mare problemă o reprezintă însă infrastructura. Adică drumurile proaste, accesul către iazuri sau malul Prutului realizându-se prin sate. În ultima vreme au apărut şi facilităţi de cazare, la iazul Dracşani, de exemplu, dar în mare parte se stă la cort, mai ales pe malul Prutului. Reprezentanţii de la AJVPS spun că în pandemie a crescut considerabil numărul pescarilor.

Sursa:Adevarul 

 

 

 

COMMENTS
Asculta News radio!